Dacă autoritățile locale din Sinaia renunță oficial la dreptul de preemțiune, clădirea ar putea ajunge în proprietatea unui investitor privat. Specialiștii atrag însă atenția că un asemenea imobil necesită proiect amplu de restaurare, respectarea normelor pentru monumente istorice și, desigur, investiții consistente pentru reintegrarea în circuitul turistic.

Prețul cerut pentru imobil este de 3,7 milioane de euro.

Puțini turiști știu că actualul Hotel „Furnica” nu a fost conceput inițial ca hotel, ci ca ansamblu de servicii pentru domeniul Peleșului. În realitate, clădirea a găzduit locuințele servitorilor și ale personalului tehnic, inclusiv 40 de camere pentru angajați, spălătoria Domeniului Regal și grajdurile noi cu o capacitate de 24 de cai. Totul, însă, într-o arhitectură de o eleganță rar întâlnită pentru niște anexe.

Arhitectul ansamblului a fost Karel Liman, același care a proiectat și mare parte din Castelul Pelișor și a extins Castelul Peleș. Inaugurate în 1912, „grajdurile noi” erau realizate în stilul specific domeniului regal, cu atenție la proporții, materialitate și amplasament, pentru a păstra unitatea vizuală a întregului complex.

Directorul general al Companiei Naționale ROMARM, Răzvan Marian Pîrcălăbescu, a declarat că, pentru a dezvolta industria de apărare pe termen mediu și lung, trebuie să investim în partea de „dual use”.

„Dual use” se referă la programe software sau tehnologii care pot fi aplicate atât în sectorul civil, cât și cel militar.

„Industria de apărare are o mare oportunitate astăzi. Pentru a dezvolta industria de apărare pe termen mediu și lung, trebuie să investim în partea de «dual use», în drone cu specific militar, pe care să le dezvoltăm din punct de vedere tehnologic, cu inteligență artificială, dar aceleași echipamente să le putem folosi și pentru agricultură, spre exemplu, sau pentru alte domenii conexe”, a spus Pîrcălăbescu.

Procurorii Parchetului General au demarat miercuri 12 percheziții în cadrul anchetei privind falimentul societății de asigurări Euroins, vizând zece dintre foștii șefi ai companiei, suspectați de spălare de bani, delapidare și gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave. Prejudiciul adus companiei este considerat uriaș.

Investigația vizează mecanisme prin care sume importante încasate de la clienți ar fi fost externalizate ilegal către firme apropiate Euroins, inclusiv prin contracte de reasigurare fictive sau împrumuturi neîncasate. De asemenea, ancheta analizează presupuse abuzuri împotriva clienților, în special prin oferirea de polițe RCA la prețuri foarte mici, fără intenția de a acoperi ulterior despăgubirile.

Perchezițiile au loc după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a retras în martie 2023 autorizația de funcționare a companiei. În paralel, firmele controlate de grupurile asociate Euroins, inclusiv din Bulgaria, au criticat procedura, calificând-o drept un act „rușinos și lipsit de logică juridică”, susținând că investigația ar fi legată de procesele internaționale prin care Euroins solicită despăgubiri de peste 1 miliard de euro de la statul român.

Investigația continuă, iar foștii conducători ai Euroins urmează să fie chemați pentru explicații și clarificarea implicării lor în aceste presupuse fapte frauduloase.