După deschiderea Autostrăzii Moldovei, DN1 a devenit cel mai periculos drum din România. Tradiționalul „drum al morții”, DN2, a pierdut primul loc în topul accidentelor grave, în timp ce numărul tragediilor pe DN85 a scăzut semnificativ.

Pe DN1, care leagă Bucureștiul de nord-vestul țării, s-au înregistrat într-un singur an 425 de accidente. În urma acestora, 48 de persoane și-au pierdut viața, iar peste 600 au fost rănite. Deși modernizat treptat, DN1 include porțiuni vechi de peste 120 de ani și nu a fost adaptat pentru traficul intens de astăzi.

În continuare, DN2 rămâne pe locul al doilea în topul drumurilor periculoase, în timp ce DN6, unde recent au murit 7 suporteri ai echipei Paok într-un accident de microbuz, ocupă locul următor.

Potrivit lui Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt al IGPR, principalele cauze ale accidentelor pe drumurile naționale sunt depășirea vitezei legale, neacordarea priorității, nerespectarea distanței dintre vehicule și alte distrageri de atenție la volan.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a făcut câteva precizări despre impactul măsurilor de solidaritate propuse de PSD pentru sprijinirea familiilor, dar și a persoanelor vulnerabile. De acest ajutor ar putea beneficia peste 500.000 de familii, 2.800.000 de pensionari.

„E ceva ce am mai făcut și e ceva ce trebuie să continuăm să facem. mai ales că pensiile au fost înghețate prin primul pachet al Guvernului Bolojan și prețurile au crescut”, a declarat Manole.

Manole a mai precizat că un ajutor ar putea fi acordat și familiilor care au copii cu dizabilități, familiilor monoparentale sau familiile biparentale cu venituri scăzute, categorii sociale afectate de înghețarea alocațiilor.

„Înghețarea alocațiilor a afectat 3.600.000 de copii. Dar nu toți copiii au aceleași nevoi. Am și eu un copil acasă. Pentru bugetul familiei mele înghețarea alocațiilor nu este o problemă, dar sunt convins că sunt foarte multe familii și în loc să cheltuim un miliard de lei pentru creșterea tuturor alocațiilor – ok, au luat decizia aceasta înghețării – dar putem, cu un impact de 300.000.000 de lei să creștem beneficiile pentru copiii cu dizabilități – care, fără îndoială, sunt copiii care au nevoie de mai multe resurse – și cred că nimeni nu e împotriva acestei idei”, a declarat Manole. 

Giuseppe P., contabil din localitatea San Giorgio a Cremano, din sudul Italiei, spune că și-a dat seama abia mai târziu ce i se întâmplase. Smartphone-ul i-a vibrat discret, iar pe ecran a apărut notificarea de la aplicația bancară: „Plată efectuată: 50 de euro, prin POS”.

Incidentul a avut loc la Napoli, pe unul dintre cele mai aglomerate bulevarde ale orașului. Însă un astfel de furt se poate produce oriunde.

„Să raportez? Sunt doar cincizeci de euro, nu merită”, spune Giuseppe, apoi oftează: „Dar ce enervant”. Tocmai această frustrare tăcută este esența noii metode de furt din buzunare: una invizibilă, care rămâne sub radar și nu lasă urme, în afară de o mică gaură în contul bancar. Pentru unii, suma poate părea nesemnificativă; pentru alții, chiar și 50 de euro contează.

Prin această metodă, hoții nu mai trebuie să atingă victimele. E suficient să se apropie la câțiva centimetri. Cipul contactless face restul. Scenariul se repetă: autobuze supraaglomerate, metrouri, străzi înguste pline de turiști și navetiști. Oricine poate deveni țintă — cei cu rucsacuri, cei care țin portofelul în buzunar sau cei obișnuiți să plătească rapid, cu telefonul.

Hoții „2.0” folosesc doar două instrumente: un smartphone și un terminal POS portabil, conectat prin Bluetooth. Fără să-și aleagă atent victimele și fără scene spectaculoase, trec pe lângă ele, încetinesc pentru o clipă și acționează. Cincizeci de euro o dată — suma maximă permisă pentru o plată contactless fără introducerea PIN-ului.