Actualitate
Vot de încredere pentru guvernul pro-european de la Chișinău
Parlamentul Republicii Moldova a votat vineri în favoarea noului guvern condus de premierul Alexandru Munteanu, potrivit informațiilor transmise de Reuters și Moldpres. Munteanu, economist cu orientare pro-europeană, nu a mai deținut anterior funcții politice. Cabinetul său va prelua oficial atribuțiile după depunerea jurământului în fața președintei Maia Sandu.
Premierul a declarat că principalele priorități ale noului guvern sunt creșterea economică și continuarea parcursului european al Moldovei. „Ne dorim ca procesul european să aducă beneficii concrete oamenilor: investiții, locuri de muncă bine plătite, servicii publice moderne și o administrație eficientă și apropiată de cetățeni”, a afirmat Munteanu.
El a lansat și un apel la unitate: „Ceea ce am reușit împreună în ultimii ani reprezintă un progres remarcabil. Să ne unim forțele pentru binele, prosperitatea și parcursul european al Republicii Moldova”.
Noul executiv include cinci vicepremieri: Eugen Osmochescu (dezvoltare economică și digitalizare), Vladimir Bolea (infrastructură și dezvoltare regională), Cristina Gherasimov (integrare europeană), Mihai Popșoi (afaceri externe) și Valeriu Chiveri (reintegrare). Printre ceilalți membri ai guvernului se numără miniștri ai apărării, educației, agriculturii, finanțelor, sănătății, justiției și mediului.
Desemnarea lui Munteanu, economist de 61 de ani cu cetățenie moldovenească, română și americană, vine după alegerile parlamentare din septembrie, în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), susținut de președinta Maia Sandu, a obținut un mandat clar de a continua politica pro-europeană.
Guvernul se confruntă cu provocări economice majore, inclusiv inflație ridicată, impactul războiului din Ucraina și necesitatea reformării sistemului judiciar și modernizării infrastructurii energetice, pe fondul procesului de aderare la Uniunea Europeană, care poate dura mai mulți ani.
55 dintre cei 101 deputați au votat pentru noul cabinet, deschizând astfel drumul către implementarea agendei pro-europene a Republicii Moldova.
Actualitate
FMI recomandă României „reforme structurale ambițioase”
Board-ul Fondului Monetar Internațional (FMI) solicită României implementarea unui mix adecvat de politici fiscale și reforme structurale ambițioase, menite să sprijine creșterea economică, să restabilească sustenabilitatea fiscală și să protejeze stabilitatea financiară, potrivit raportului rezultat în urma consultărilor de la București pe baza Articolului IV.
Directorii FMI au apreciat pachetul de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, subliniind că este un pas important în reducerea deficitelor gemene și că este esențială implementarea completă a acestora, urmată de ajustări pe termen mediu pentru consolidarea încrederii pieței.
Recomandările includ mobilizarea suplimentară a veniturilor, îmbunătățirea echității fiscale și menținerea atractivității pentru investiții. Oficialii FMI au atras atenția asupra necesității unei abordări prudente a politicii monetare, având în vedere presiunile inflaționiste, și au recomandat creșterea graduală a flexibilității cursului de schimb pentru a spori reziliența economiei.
FMI a salutat și soliditatea sectorului financiar românesc, dar a subliniat importanța monitorizării calității activelor bancare, testelor de stres și consolidării managementului crizelor.
În ceea ce privește reformele structurale, instituția recomandă autorităților să accelereze implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, să îmbunătățească managementul investițiilor publice și să optimizeze guvernanța întreprinderilor de stat, pentru a crește atractivitatea României pentru investiții. Investițiile în capitalul uman și tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon sunt considerate cruciale pentru creșterea pe termen mediu și securitatea energetică.
Misiunea FMI, condusă de Joong Shik Kang, a avut loc în septembrie 2025 și a inclus întâlniri cu oficiali guvernamentali, reprezentanți ai sectorului privat și organizațiilor neguvernamentale. Consultările Articolului IV reprezintă un exercițiu anual obligatoriu pentru toate statele membre, cu scopul evaluării economiei și formulării de recomandări privind politicile monetare și fiscale.
În prezent, România nu are un acord de finanțare cu FMI, iar Fondul estimează o creștere economică de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, sub nivelul previziunilor din primăvară, de 1,6% și, respectiv, 2,8%.
Actualitate
Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE pentru un „protest ferm”
Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat vineri la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții privind drona care a pătruns în spațiul aerian român pe 10 noiembrie.
MAE a prezentat ambasadorului dovezi „palpabile, ample și solide” care confirmă că vehiculul aerian fără pilot aparține forțelor militare ruse și a fost implicat în atacurile nocturne asupra infrastructurii civile ucrainene din apropierea graniței cu România. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii dronelor probează fără dubiu implicarea acestora.
Ministerul a exprimat „protestul ferm” al României față de acest act „inacceptabil și iresponsabil”, subliniind că astfel de situații repetate reprezintă riscuri majore pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională.
MAE a condamnat atacurile ilegale împotriva infrastructurii civile ucrainene și a reamintit responsabilitatea exclusivă a Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Totodată, ministerul a subliniat că România are dreptul să-și protejeze cetățenii și teritoriul prin toate mijloacele legale și politice, inclusiv sancțiuni.
„În pofida acțiunii ilegale a Federației Ruse, cetățenii români nu au fost în niciun moment în pericol direct. România și aliații săi au capabilitățile necesare pentru a gestiona orice risc și sunt în permanentă coordonare cu partenerii din UE și NATO”, precizează MAE.
Actualitate
Catedrala Națională și-a închis din nou porțile pentru public
Patriarhia Română anunță credincioșii în perioada 15 – 29 noiembrie, Catedrala Națională va fi închisă pentru public, urmând ca vizitatorii să poată reveni între 30 noiembrie și 2 decembrie, cu ocazia sărbătorilor legate de hramul Catedralei și de Ziua Națională a României”, a informat Agenția Basilica.
Pe 30 noiembrie, cu prilejul praznicului Sfântului Apostol Andrei, catedrala va găzdui Sfânta Liturghie între orele 9:00 – 12:00, iar pe 1 decembrie, de Ziua Națională, va avea loc slujba de Te Deum. În 2 decembrie, Catedrala va fi deschisă pentru vizitare, după care va fi din nou închisă între 3 și 23 decembrie pentru continuarea lucrărilor.
Începând cu 24 decembrie și până pe 8 ianuarie 2026, Catedrala va fi deschisă zilnic între orele 9:00 – 17:00. În perioadele în care este închisă, credincioșii se pot ruga la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, situat în apropiere.
Pictura în mozaic de tradiție bizantină a Catedralei a fost sfințită pe 26 octombrie de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și de Patriarhul Daniel, iar ulterior aproximativ 315.000 de persoane s-au închinat la racla cu moaștele Sfântului Apostol Andrei și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.
-
Culturăo lună în urmăPremiul Nobel pentru Chimie 2025: Susumu Kitagawa, Richard Robson şi Omar M. Yaghi
-
Actualitateo lună în urmăDonald Trump trimite sute de soldați ai Gărzii Naționale în Chicago
-
Actualitateo lună în urmăFurtună de zăpadă pe Everest: aproape 1.000 de turiști sunt izolați pe versanți
-
Politicăo lună în urmăCCR amână din nou decizia privind pensiile magistraţilor
-
Externeo lună în urmăFacebook, Instagram și TikTok, acuzate că dăunează copiilor
-
Lifestyleo lună în urmăFraude de milioane prin reclame false cu vedete
-
Actualitateo lună în urmăONU taie 25% din trupele de menținere a păcii
-
Actualitateo lună în urmăOrban zguduie Europa: Invitatie surpriză la summitul lui Trump
