Urmărește-ne

Actualitate

Scumpiri la energie și căldură de la 1 noiembrie

Avatar photo

Publicat

pe

De la 1 noiembrie, românii vor plăti puțin mai mult pentru energia electrică și termică, ca urmare a creșterii cu 62% a taxei de cogenerare, de la 0,0084 lei/kWh la 0,0136 lei/kWh, potrivit unui comunicat transmis vineri de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, amintește că această taxă este în vigoare din 2011 și este percepută pentru fiecare kWh consumat, cu scopul de a finanța construcția sau modernizarea centralelor de cogenerare — unități care produc simultan energie electrică și termică, cu randamente mai ridicate.

„După 14 ani de plată, energia ar fi trebuit să fie mai ieftină, nu mai scumpă”, subliniază Chisăliță, adăugând că sumele colectate nu au fost folosite pentru modernizarea sistemelor, ci mai ales pentru subvenționarea termoficării în marile orașe.

Schema de sprijin, instituită prin legislația europeană privind eficiența energetică (Directiva 2004/8/CE) și transpusă în România prin HG 1215/2009 și Ordinul ANRE 107/2011, viza dezvoltarea unor centrale cu randamente de 75–80%, față de aproximativ 30% în cazul CET-urilor vechi.

„Specularea unor articole din Directiva Europeană a permis deturnarea scopului inițial al taxei de cogenerare, care a ajuns să funcționeze ca o subvenție mascată pentru sistemul de producție a energiei termice”, afirmă reprezentantul AEI.

Durata inițială a schemei (2011–2023) a fost prelungită până în 2033. În perioada 2011–2024, românii au plătit peste 13 miliarde de lei (aproximativ 2,6 miliarde de euro), bani folosiți aproape integral pentru subvenționarea termoficării în 10–15 orașe.

Noua majorare a taxei va duce la o creștere estimată de 0,5% a prețului energiei electrice. „Deși impactul pare mic, se ridică problema echității: de ce un consumator dintr-un sat izolat, cu venituri reduse, trebuie să plătească o parte din factura termică a celor din marile orașe?”, întreabă Chisăliță.

De la 1 noiembrie 2025, va intra în vigoare și o cotă redusă de TVA, de 11%, aplicabilă serviciilor de termoficare destinate populației, școlilor, spitalelor și instituțiilor publice, în perioada 1 noiembrie – 31 martie, potrivit Legii nr. 39/2023 și Codului Fiscal actualizat.

În București, prețul facturat populației pentru o gigacalorie (Gcal) va fi, din 1 noiembrie 2025, de 366,94 lei (cu TVA). Costurile lunare estimate vor varia între 330–370 lei pentru o garsonieră, 480–550 lei pentru un apartament cu două camere, 620–730 lei pentru trei camere și 870–990 lei pentru patru camere.

Potrivit AEI, în iarna 2025–2026, prețul energiei termice pentru consumatorii finali va crește cu aproximativ 2%, ceea ce înseamnă o cheltuială suplimentară de circa 8 lei pe lună pentru o garsonieră și până la 18 lei pentru un apartament cu patru camere.

Suntem o redacție independentă care privește lumea cu luciditate și curiozitate. Alegem subiectele care contează și le spunem simplu, clar și onest.

Continuă lectura
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: România, pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Guvernul pregătește lichidarea „găurilor negre” din economie

Avatar photo

Publicat

pe

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va începe lichidarea companiilor de stat care înregistrează pierderi „cronice” și care reprezintă o povară constantă pentru bugetul public.

„Avem aproape 50 de companii în care nu sunt respectate procedurile europene de numire a conducerii. În paralel, lucrăm pentru a închide companiile cu pierderi mari, unde pasivul depășește activul. Aceste companii, care sunt o adevărată gaură neagră, trebuie lichidate”, a declarat Bolojan pentru Europa Liberă România. Potrivit acestuia, lista completă a companiilor vizate va fi finalizată în aceste zile și anunțată săptămâna viitoare.

Întrebat dacă printre ele se numără și CFR Marfă — companie care, potrivit unei analize recente, are cele mai mari datorii la stat — premierul a confirmat: „Este una dintre companiile care va intra în lichidare, cu siguranță”.

Bolojan a mai precizat că a cerut tuturor ministerelor o planificare clară pentru finalizarea procedurilor de selecție a conducerilor companiilor din subordine, astfel încât România să își respecte obligațiile asumate în PNRR.

În ceea ce privește situația ROMARM, unde ministrul Economiei, Radu Miruță, a depus o plângere penală legată de modul de numire a conducerii, premierul a subliniat că trebuie stabilită răspunderea: „Dacă s-au încălcat procedurile, trebuie să existe consecințe. Domnul Miruță are, probabil, suficiente elemente pentru sesizare”.

Continuă lectura

Actualitate

FMI recomandă României „reforme structurale ambițioase”

Avatar photo

Publicat

pe

Board-ul Fondului Monetar Internațional (FMI) solicită României implementarea unui mix adecvat de politici fiscale și reforme structurale ambițioase, menite să sprijine creșterea economică, să restabilească sustenabilitatea fiscală și să protejeze stabilitatea financiară, potrivit raportului rezultat în urma consultărilor de la București pe baza Articolului IV.

Directorii FMI au apreciat pachetul de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, subliniind că este un pas important în reducerea deficitelor gemene și că este esențială implementarea completă a acestora, urmată de ajustări pe termen mediu pentru consolidarea încrederii pieței.

Recomandările includ mobilizarea suplimentară a veniturilor, îmbunătățirea echității fiscale și menținerea atractivității pentru investiții. Oficialii FMI au atras atenția asupra necesității unei abordări prudente a politicii monetare, având în vedere presiunile inflaționiste, și au recomandat creșterea graduală a flexibilității cursului de schimb pentru a spori reziliența economiei.

FMI a salutat și soliditatea sectorului financiar românesc, dar a subliniat importanța monitorizării calității activelor bancare, testelor de stres și consolidării managementului crizelor.

În ceea ce privește reformele structurale, instituția recomandă autorităților să accelereze implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, să îmbunătățească managementul investițiilor publice și să optimizeze guvernanța întreprinderilor de stat, pentru a crește atractivitatea României pentru investiții. Investițiile în capitalul uman și tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon sunt considerate cruciale pentru creșterea pe termen mediu și securitatea energetică.

Misiunea FMI, condusă de Joong Shik Kang, a avut loc în septembrie 2025 și a inclus întâlniri cu oficiali guvernamentali, reprezentanți ai sectorului privat și organizațiilor neguvernamentale. Consultările Articolului IV reprezintă un exercițiu anual obligatoriu pentru toate statele membre, cu scopul evaluării economiei și formulării de recomandări privind politicile monetare și fiscale.

În prezent, România nu are un acord de finanțare cu FMI, iar Fondul estimează o creștere economică de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, sub nivelul previziunilor din primăvară, de 1,6% și, respectiv, 2,8%.

Continuă lectura

Actualitate

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE pentru un „protest ferm”

Avatar photo

Publicat

pe

Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat vineri la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții privind drona care a pătruns în spațiul aerian român pe 10 noiembrie.

MAE a prezentat ambasadorului dovezi „palpabile, ample și solide” care confirmă că vehiculul aerian fără pilot aparține forțelor militare ruse și a fost implicat în atacurile nocturne asupra infrastructurii civile ucrainene din apropierea graniței cu România. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii dronelor probează fără dubiu implicarea acestora.

Ministerul a exprimat „protestul ferm” al României față de acest act „inacceptabil și iresponsabil”, subliniind că astfel de situații repetate reprezintă riscuri majore pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională.

MAE a condamnat atacurile ilegale împotriva infrastructurii civile ucrainene și a reamintit responsabilitatea exclusivă a Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Totodată, ministerul a subliniat că România are dreptul să-și protejeze cetățenii și teritoriul prin toate mijloacele legale și politice, inclusiv sancțiuni.

„În pofida acțiunii ilegale a Federației Ruse, cetățenii români nu au fost în niciun moment în pericol direct. România și aliații săi au capabilitățile necesare pentru a gestiona orice risc și sunt în permanentă coordonare cu partenerii din UE și NATO”, precizează MAE.

Continuă lectura

Trending