Actualitate
Reforme în administrația publică: Cum vor fi reorganizate prefecturile
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a declarat luni, în cadrul unei conferințe susținute la Cluj, că posibilitatea transferului prefecturilor de la Ministerul Afacerilor Interne către ministerul pe care îl conduce va fi analizată în contextul viitoarelor reforme ale administrației publice centrale.
„Vor fi discuții și pe această temă, în momentul în care discutăm de eficientizare pe administrația publică centrală”, a afirmat ministrul. Acesta a subliniat că, în cadrul pachetului de reforme analizat până în prezent, s-au identificat dificultăți legate de colaborarea interinstituțională, mai ales în lipsa unor date clare privind organigramele și structurile autorităților locale până în luna iulie.
Cseke a precizat că ideea transferului prefecturilor a fost discutată ca o posibilitate în cadrul analizelor privind îmbunătățirea funcționării instituțiilor statului. „Cel mai important este ca lucrurile să fie eficientizate din punct de vedere al funcționalității. Funcționalitatea este cea mai importantă, alături de calitatea în funcționarea instituțiilor statului”, a declarat ministrul.
Totodată, el a subliniat că orice decizie în acest sens va fi luată doar în urma unei analize riguroase și că punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Interne va fi, desigur, luat în considerare. „Nu s-a discutat în concret, pentru că nu am ajuns la reorganizările pe administrația publică centrală, dar accentuez că trebuie să ajungem acolo”, a conchis Cseke Attila.
Actualitate
Guvernul pregătește lichidarea „găurilor negre” din economie
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va începe lichidarea companiilor de stat care înregistrează pierderi „cronice” și care reprezintă o povară constantă pentru bugetul public.
„Avem aproape 50 de companii în care nu sunt respectate procedurile europene de numire a conducerii. În paralel, lucrăm pentru a închide companiile cu pierderi mari, unde pasivul depășește activul. Aceste companii, care sunt o adevărată gaură neagră, trebuie lichidate”, a declarat Bolojan pentru Europa Liberă România. Potrivit acestuia, lista completă a companiilor vizate va fi finalizată în aceste zile și anunțată săptămâna viitoare.
Întrebat dacă printre ele se numără și CFR Marfă — companie care, potrivit unei analize recente, are cele mai mari datorii la stat — premierul a confirmat: „Este una dintre companiile care va intra în lichidare, cu siguranță”.
Bolojan a mai precizat că a cerut tuturor ministerelor o planificare clară pentru finalizarea procedurilor de selecție a conducerilor companiilor din subordine, astfel încât România să își respecte obligațiile asumate în PNRR.
În ceea ce privește situația ROMARM, unde ministrul Economiei, Radu Miruță, a depus o plângere penală legată de modul de numire a conducerii, premierul a subliniat că trebuie stabilită răspunderea: „Dacă s-au încălcat procedurile, trebuie să existe consecințe. Domnul Miruță are, probabil, suficiente elemente pentru sesizare”.
Actualitate
FMI recomandă României „reforme structurale ambițioase”
Board-ul Fondului Monetar Internațional (FMI) solicită României implementarea unui mix adecvat de politici fiscale și reforme structurale ambițioase, menite să sprijine creșterea economică, să restabilească sustenabilitatea fiscală și să protejeze stabilitatea financiară, potrivit raportului rezultat în urma consultărilor de la București pe baza Articolului IV.
Directorii FMI au apreciat pachetul de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, subliniind că este un pas important în reducerea deficitelor gemene și că este esențială implementarea completă a acestora, urmată de ajustări pe termen mediu pentru consolidarea încrederii pieței.
Recomandările includ mobilizarea suplimentară a veniturilor, îmbunătățirea echității fiscale și menținerea atractivității pentru investiții. Oficialii FMI au atras atenția asupra necesității unei abordări prudente a politicii monetare, având în vedere presiunile inflaționiste, și au recomandat creșterea graduală a flexibilității cursului de schimb pentru a spori reziliența economiei.
FMI a salutat și soliditatea sectorului financiar românesc, dar a subliniat importanța monitorizării calității activelor bancare, testelor de stres și consolidării managementului crizelor.
În ceea ce privește reformele structurale, instituția recomandă autorităților să accelereze implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, să îmbunătățească managementul investițiilor publice și să optimizeze guvernanța întreprinderilor de stat, pentru a crește atractivitatea României pentru investiții. Investițiile în capitalul uman și tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon sunt considerate cruciale pentru creșterea pe termen mediu și securitatea energetică.
Misiunea FMI, condusă de Joong Shik Kang, a avut loc în septembrie 2025 și a inclus întâlniri cu oficiali guvernamentali, reprezentanți ai sectorului privat și organizațiilor neguvernamentale. Consultările Articolului IV reprezintă un exercițiu anual obligatoriu pentru toate statele membre, cu scopul evaluării economiei și formulării de recomandări privind politicile monetare și fiscale.
În prezent, România nu are un acord de finanțare cu FMI, iar Fondul estimează o creștere economică de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, sub nivelul previziunilor din primăvară, de 1,6% și, respectiv, 2,8%.
Actualitate
Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE pentru un „protest ferm”
Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat vineri la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții privind drona care a pătruns în spațiul aerian român pe 10 noiembrie.
MAE a prezentat ambasadorului dovezi „palpabile, ample și solide” care confirmă că vehiculul aerian fără pilot aparține forțelor militare ruse și a fost implicat în atacurile nocturne asupra infrastructurii civile ucrainene din apropierea graniței cu România. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii dronelor probează fără dubiu implicarea acestora.
Ministerul a exprimat „protestul ferm” al României față de acest act „inacceptabil și iresponsabil”, subliniind că astfel de situații repetate reprezintă riscuri majore pentru siguranța cetățenilor și securitatea națională.
MAE a condamnat atacurile ilegale împotriva infrastructurii civile ucrainene și a reamintit responsabilitatea exclusivă a Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Totodată, ministerul a subliniat că România are dreptul să-și protejeze cetățenii și teritoriul prin toate mijloacele legale și politice, inclusiv sancțiuni.
„În pofida acțiunii ilegale a Federației Ruse, cetățenii români nu au fost în niciun moment în pericol direct. România și aliații săi au capabilitățile necesare pentru a gestiona orice risc și sunt în permanentă coordonare cu partenerii din UE și NATO”, precizează MAE.
-
Culturăo lună în urmăPremiul Nobel pentru Chimie 2025: Susumu Kitagawa, Richard Robson şi Omar M. Yaghi
-
Actualitateo lună în urmăDonald Trump trimite sute de soldați ai Gărzii Naționale în Chicago
-
Actualitateo lună în urmăFurtună de zăpadă pe Everest: aproape 1.000 de turiști sunt izolați pe versanți
-
Politicăo lună în urmăCCR amână din nou decizia privind pensiile magistraţilor
-
Externeo lună în urmăFacebook, Instagram și TikTok, acuzate că dăunează copiilor
-
Lifestyleo lună în urmăFraude de milioane prin reclame false cu vedete
-
Actualitateo lună în urmăONU taie 25% din trupele de menținere a păcii
-
Actualitateo lună în urmăOrban zguduie Europa: Invitatie surpriză la summitul lui Trump
