In anii de guvernare PSD, ministerul fondurilor europene a existat cu adevarat doar la nivel local, acolo unde tot mai multi primari, majoritatea covarsitoare liberali, au realizat o veritabila scoala a dezvoltarii cu fonduri europene. Succesul acestor primari tine atat de viziunea liberala de dezvoltare bazata pe investitii si sustinerea sectorului privat, cat si de tehnica: atragerea fondurilor europene pentru finantarea investitiilor masive in infrastructura.
500 milioane euro fonduri europene atrase in Timisoara
Timisoara va fi Capitala Europeana a Culturii, Cluj-Napoca se bate cu Viena pentru titlul de Capitala Europeana a Inovarii. Fondurile europene au accelerat dezvoltarea si au grabit accesul acestor doua capitale regionale in topul marilor orase ale Europei. Timisoara si Cluj-Napoca sunt primele orase din Romania in privinta calitatii vietii, arata raportul Centrului Numbeo de la mijlocul acestui an (raportul face comparatii intre 247 de capitale si mari orase din lume).
In cele doua mandate, primarul Nicolae Robu a atras 500 milioane euro fonduri europene pentru modernizarea Timisoarei. in ciuda rezistentei guvernarilor PSD, printr-un proiect european, Bega a fost transformata intr-un adevarat „coridor verde” al localitatii: Timisoara este singurul oras din Romania care are si calatoria pe apa, cu vaporasele, in oferta transportului public, iar amenajarea malurilor Begai a adaugat noi alei pietonale si piste de biciclisti. Prin alte doua proiecte europene, primarul liberal al Timisoarei a realizat 4 pasaje si a transformat 27 de strazi, 4 piete, 2 piatete in cea mai extinsa zona pietonala din tara. Pe noul exercitiu financiar, Timisoara are cel mai mare numar de proiecte depuse, iar pe vechiul exercitiu, incheiat in 2016, a avut 35 mari proiecte.
Tehnica finantarii cu fonduri europene a modelului liberal bazat pe investitii a fost rezumata sugestiv de primarul Clujului, Emil Boc: „la fiecare leu platit de clujeni prin taxe si impozite locale, administratia locala reuseste sa aduca 2,5 lei din fonduri europene”.
Orase intregi, salvate de la zeci de ani de stagnare
In cazul oraselor ceva mai mici, socotelile sunt mai simple. Pentru ele fondurile europene au fost mana cereasca. Banii europeni au completat serios bugetele locale si le-au ferit de ani buni de inghet economic.
Cu un colectiv de 18 specialisti din primarie, Ilie Bolojan a reusit sa acceseze fonduri comunitare in valoare de 250 de milioane de euro si este pe cale de a aduce in Oradea alte 300 de milioane de euro. Este un nivel care i-a permis orasului Oradea sa isi tripleze volumul de investitii. Proiectele realizate de Oradea cu bani europeni in primii 10 ani de la intrarea in UE ar fi necesitat 50 de ani daca erau facute doar cu bani din bugetul local.
53 de ani i-ar fi trebuit Resitei daca ar fi finantat doar de la bugetul local proiectele derulate acum cu fonduri europene de 160 de milioane de euro, constata Ioan Popa, primarul liberal al acestui oras reinsufletit in ultimii patru ani.
La Alba Iulia, oras campion in valorificarea banilor europeni, primarul liberal Paul Voicu face acelasi tip de comparatii si calcule: proiectele europene in derulare atrag in oras circa 140 de milioane de euro, ceea ce insemna de cinci ori valoarea bugetului local pe un an de zile.
La Medias, primarul Gheorghe Roman spune ca numai proiectul european de modernizare a transportului public (extinderea liniilor si cumpararea de noi troleibuze) este de 10 milioane euro, aproape jumatate din bugetul pe un an intreg. O situatie similara poate fi la Calarasi unde administratia PNL a orasului, condusa de Daniel Dragulin, are un portofoliu de 22 proiecte europene in implementare in valoare de peste 42 milioane euro – de doua ori mai mult decat bugetul anual al municipiului. La Botosani, administratia locala PNL a investit fonduri europene de peste 80 de milioane de euro, o suma dubla fata de cea a bugetului local, in proiecte care au schimbat fata orasului. Administratia liberala a Devei, condusa de Florin Oancea, a aplicat aceeasi strategie si a reusit sa atraga cea mai mare suma extra-bugetara din istoria orasului, 100 de milioane de euro, dintre care 70,5 de milioane de euro sunt fonduri europene.
Miza pe termen lung: dezvoltare solida prin investitii
Accesarea fondurilor europene este instrumentul, tine de partea tehnica. Viziunea modelului liberal este dezvoltarea facuta prin investitii in toate tipurile de infrastructura. Modernizarea infrastructurii atrage investitii private, adica alti bani la buget. De aceea, administratiile locale liberale au facut pasul al doilea, in paralel cu derularea proiectelor cu finantare europeana – marirea consistenta a bugetelor de investitii.
Orasul Magurele (Ilfov) condus de primarul PNL Narcis Constantin, aflat la primul sau mandat, aloca in 2020 o proportie impresionanta investitiilor si dezvoltarii – 60 % din bugetul local. Alocarile bugetare pentru lista obiectivelor de investitii ating un nivel record in pentru Magurele: 61 de milioane de lei, din care 18,4 milioane sunt finantari externe nerambursabile, iar 20 milioane credite bancare. Suceava a urmat aceeasi politica a investitiilor masive. Administratia liberala a Sucevei a alocat 54% din bugetul pe 2020 pentru dezvoltare, cel mai mare nivel din istoria municipalitatii. Doua treimi din acesti bani sunt fonduri europene, cei mai multi pentru modernizarea transportului public si cumpararea a 50 de autobuze electrice.
Sinaia a redevenit perla turismului montan din Romania. Acolo, politica investitiilor masive si eficiente cu fonduri europene a schimbat complet in bine orasul. Primarul PNL Vlad Oprea a alocat investitiilor peste doua treimi din buget si a reusit sa atraga un volum record de fonduri comnitare – 4000 de euro pentru fiecare localnic. Primaria are in derulare zece proiecte europene, intre care un nou sistem de iluminat public inteligent, inlocuirea autobuzelor cu unele hibrid, o parcare supraterana si realizarea de pasarele, dotarea spitalului aflat in constructie, reabilitarea si extinderea celor doua scoli din oras.
Oradea a stabilit un standard si in planul multiplicarii investitiilor stimulate cu fonduri europene si politici de atragere a capitalului privat. Accesarea fondurilor europene a permis Oradei sa-si tripleze volumul de investitii. Infrastructura de transport a orasului este astazi printre cele mai moderne si eficiente din Romania. Banii europeni au facut din Oradea un oras atractiv atat pentru oameni cat si pentru companii. Zonele industriale de la marginea orasului au adus, in 11 ani, investitii de 400 de milioane de euro si au creat peste 7000 de locuri de munca.
