Dupa cutremurul care a devastat Albania in noiembrie, New York Times a facut o radiografie a infrastructurii din tarile balcanice si a ajuns la concluzia ca un cutremur puternic in Bucuresti ar face cel putin la fel de multe victime ca cel din 1977.
Publicatia americana scrie ca blocurile cu bulina rosie se gasesc la tot pasul in Bucuresti, unde exista 349 de cladiri considerate cu cel mai mare risc si este probabil sa se prabuseasca la un cutremur major, multe dintre ele fiind complexe de apartamente.
„Si acestea sunt doar cele care au fost inspectate”, atrage atentia New York Times.
„Vorbim doar despre aproximativ 300 de cladiri in pericol de prabusire in Bucuresti. stim despre alte 1.600 de cladiri si nu stim cate altele exista. Dar ne prefacem ca este nevoie de noii studii, pentru ca, cine stie, poate au devenit mai rezistente in ultimii 25 de ani. Este o atitudine criminala si le spunem asta oamenilor care locuiesc in aceste cladiri”, a declarat Matei Sumbasacu, fondatorul Re: Rise, prima organizatie neguvernamentala din Romania axata pe reducerea riscului seismic.
Romania a cunoscut doua cutremure devastatoare in secolul XX, aminteste New York Times. In 1940, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a izbucnit in Vrancea, in estul Romaniei, si a provocat distrugeri pe scara larga.
Apoi, pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 a lovit in aceeasi regiune. Undele de soc au distrus peste 30 de cladiri inalte din Bucuresti. 1.578 de persoane au fost ucise, iar aproximativ 11.000 au fost ranite, potrivit estimarilor.
A fost unul dintre cele mai grave catastrofe naturale din istoria moderna a Romaniei si a dus la o serie de reforme, mai precizeaza publicatia americana.
Prof. Radu Vacareanu, rectorul Universitatii Tehnice de Constructii din Bucuresti, a declarat ca nicio tara nu era cu adevarat pregatita in acel moment pentru un cutremur de acea magnitudine, cu exceptia Japoniei.
De la cutremurul din 1977, Romania a pus in aplicare reglementari tehnice bune, insa procesul de consolidare a unora dintre cladiri cu risc mare nu a descurs conform asteptarilor, spune profesorul Vacareanu, „in principal din cauza proprietatii complicate”.
„Ai cladiri cu mai multi proprietari diferiti de apartamente si este foarte dificil, aproape imposibil, in unele situatii, sa obtii acordul tuturor”, a spus el.
Daca ar izbucni astazi un cutremur similar, numarul cladirilor prabusite si pierderile omenesti ar fi „cel putin la fel de mari ca in 1977.”
„Avem cladiri in Bucuresti care au fost afectate de cutremurul din 1940, apoi de cutremurul din 1977 si apoi de cutremurul din 1986. Daunele se acumuleaza de la unul la celalalt”, a spus el.
„Am avut un exercitiu in simularea unui cutremur in 2018 si au spus ca au murit peste 4.000 de oameni. Daca autoritatile spun ca vom avea 4.000 de victime si au rolul de a calma populatia, va puteti imagina intinderea si amploarea reala. Putem trece cu usurinta de 10.000 pentru numarul mortilor”, este concluzia trasa de profesorul Radu Vacareanu.
