Candidatul USR la Primăria Capitalei, Cătălin Drulă, a fost întrebat ce va face dacă va pierde alegerile, având în vedere că USR trebuie să numească un ministru al Apărării după demisia lui Ionuț Moșteanu.

„Eu intru în această competiție ca să o câștig și le cer bucureștenilor să aleagă pe cine cred ei că este cel mai bun candidat pe 7 decembrie. Evident, orice rezultat e posibil. Dar intru aici ca să câștig”, a spus Drulă.

El a precizat ferm că nu va ocupa funcția de ministru al Apărării: „Nu, nu voi fi ministrul Apărării. Nu știu dacă colegii mei vor face numirea până la alegeri sau după. Deocamdată există un interimat asigurat de domnul Miruță, dar vă spun cu toată fermitatea că este exclus. Nu voi fi în acest Guvern, nu voi fi nici ministrul Apărării. Nu”.

Ionuț Moșteanu și-a dat demisia de la conducerea Ministerului Apărării la finalul lunii noiembrie, după ce au apărut controverse legate de datele din CV-ul său. În primele funcții publice pe care le-a ocupat, printre care consilier la Ministerul Transporturilor și membru în consilii de administrație ale unor companii de stat, Moșteanu și-a trecut în CV că a studiat Management la universitatea privată Athenaeum între 1996 și 2000. Ulterior, universitatea Athenaeum a negat că l-ar fi avut student, iar în prezent în CV-ul său apare Bioterra. Funcțiile deținute de Moșteanu în 2015–2016 necesitau, conform legii de atunci, studii superioare, diploma de la Athenaeum fiind singura universitară pe care o deținea la acea vreme.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că, în opinia sa, „adevăratul adversar” al bucureștenilor este candidatul USR la Primăria Capitalei, Cătălin Drulă.

„Vreau să vă prezint câteva concluzii ale cercetărilor noastre sociologice realizate în București în această perioadă. Există un element comun semnalat constant de bucureșteni: haosul. Această stare de haos din administrația locală, prezentă de mulți ani, este asociată cu USR, formațiunea care a gestionat, în bună măsură, activitatea Primăriei Generale. Deși au primit încrederea electoratului, percepția actuală este una de dezordine. Iar pentru mulți, această imagine este legată de Cătălin Drulă, candidatul USR la Primăria Generală. Toate celelalte discuții din ultimele zile sunt, de fapt, tactici de campanie. Considerăm că adevăratul adversar este Cătălin Drulă și USR, iar cu ei trebuie să ne confruntăm, lucru pe care îl face și Daniel Băluță prin proiectele pe care le propune”, a afirmat Grindeanu, la Palatul Parlamentului.

Întrebat de ce îl consideră pe Drulă principalul rival, în condițiile în care acesta apare pe locul al treilea în sondajele privind alegerile din București, Grindeanu a precizat: „Nu pot să dau crezare acestor sondaje de campanie apărute brusc, realizate de un domn care pare disperat să facă jocuri politice și să evite discuțiile despre administrație – mă refer la Ciprian Ciucu. Observ că, de câteva săptămâni, Ciucu nu este preocupat de proiectele pentru București, ci de aranjamente politice, de retrageri de candidați și de minimalizarea altora. Este alegerea lui. Pentru noi este important ca Daniel Băluță, inclusiv în ultimele zile de campanie, să continue pe drumul început: să vorbească despre administrație, nu despre manevre politice, așa cum fac alții.”

Guvernul și-a angajat marți răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților.

În fața plenului reunit, premierul Ilie Bolojan a afirmat că actul normativ corectează o inechitate socială și, în același timp, pune bazele unui sistem de pensii sustenabil, respectând angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Guvernul își angajează răspunderea asupra proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, având în vedere că, la prima procedură, Curtea Constituțională a considerat, cu 5 voturi la 4, că termenul de 10 zile pentru avizul CSM a fost insuficient. De această dată, avem avizul CSM, chiar dacă este negativ”, a declarat Bolojan.

Premierul a prezentat principalele modificări aduse legislației:

• creșterea vârstei de pensionare de la 48–50 de ani la 65 de ani;
• majorarea vechimii minime de la 25 la 35 de ani, ceea ce face imposibilă pensionarea înainte de 58 de ani;
• plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;
• extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani, astfel încât vârsta de pensionare să crească gradual de la 50 la 65 de ani.

Guvernul a aprobat marți dimineață, într-o ședință extraordinară, forma finală a proiectului, fără amendamente. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a precizat că toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari au fost respinse.

Noul proiect prevede că modificările se aplică și personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților Institutului Național de Expertize Criminalistice, magistraților asistenți și personalului juridic de specialitate de la Curtea Constituțională.

Potrivit Constituției, angajarea răspunderii Guvernului poate fi urmată de depunerea unei moțiuni de cenzură în termen de trei zile. Dacă moțiunea nu trece, proiectul este considerat adoptat.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că formațiunea sa nu va sesiza Curtea Constituțională și nici nu va iniția o moțiune de cenzură împotriva Guvernului pe acest subiect.

O eventuală contestare la CCR ar putea veni din partea Înaltei Curți. Consiliul Superior al Magistraturii a emis pe 27 noiembrie un aviz negativ asupra proiectului.

Proiectul inițial de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, motivul invocat fiind lipsa solicitării avizului consultativ al CSM în termenul legal.