„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a început ofensiva de trei zile pentru cucerirea Kievului. Acest lucru spune multe despre rezistența noastră, despre modul în care Ucraina a luptat în tot acest timp. În spatele acestor cuvinte se află milioane de oameni, un curaj imens, o muncă incredibil de grea, rezistență și lungul drum pe care Ucraina îl parcurge din 24 februarie”, a spus Zelenski într-o declarație televizată, care a fost postată și pe conturile sale de socializare.

„Privind înapoi la începutul invaziei și reflectând asupra zilei de astăzi, avem tot dreptul să spunem: ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea; Putin nu și-a atins obiectivele. Nu i-a zdrobit pe ucraineni; nu a câștigat acest război. Am păstrat Ucraina și vom face totul pentru a asigura pacea și dreptatea. Glorie Ucrainei!”, a adăugat el.

„Fiecare zi de mâine trebuia câștigată”

Toată lumea a înțeles: fiecare zi de mâine trebuia câștigată. Ucraina trebuia să reziste – statul trebuia să reziste, indiferent de ce se întâmpla. Și, în ciuda tuturor lucrurilor, Ucraina noastră trebuia să continue să funcționeze. S-au făcut multe aici; nu am mai arătat niciodată această facilitate – acum este goală, desigur, dar la începutul războiului erau sute de oameni aici.

Am lucrat aici, apoi m-am dus sus pentru a mă adresa vouă, oamenilor. Aici era echipa noastră, guvernul, coordonarea zilnică cu armata, apelurile telefonice, căutarea de soluții – tot ce era necesar pentru ca Ucraina să reziste. Armele trebuiau aduse. Medicamente și alimente au fost livrate în orașele blocate de inamic. Pentru a păstra viața pentru care Ucraina luptă cu atâta disperare.

Și, să fiu sincer, lucrurile erau uneori diferite – aici se folosea un limbaj formal și direct, pentru că fiecare pachet de ajutor, fiecare sancțiune împotriva Rusiei, fiecare transport de arme – toate acestea trebuiau să fie cu adevărat câștigate. A trebuit să luptăm cu înverșunare pentru credința în Ucraina. A trebuit să ne asigurăm că lumea se implică.

Și acesta a fost mesajul cheie al apelurilor noastre către țările europene, către Congresul SUA, către majoritatea parlamentelor din întreaga lume – și, bineînțeles, către oameni. Către oamenii obișnuiți – către milioane de oameni din întreaga lume – fiți alături de noi, fiți alături de Ucraina, credeți în noi, susțineți Ucraina, fiți curajoși ca Ucraina!

Aceste apeluri au funcționat, pentru că ucrainenii au luptat într-un mod care v-a tăiat respirația, iar această rezistență a fost vizibilă chiar și din spațiu, ceea ce a fost absolut inspirator, astfel încât foarte curând toată lumea a văzut-o – această mare albastră și galbenă: mii de oameni cu steagurile noastre în piețele din Europa și din întreaga lume.

„Ucraina nu numai că a rezistat, ci a ripostat”

Dar în tot acest timp, nu am lăsat furia să ne macine pe dinăuntru. Ucrainenii și-au transformat furia în energie pentru luptă și au demonstrat că putem fi forțați să ne adăpostim în adăposturi, dar este imposibil să împingem Ucraina în subteran pentru totdeauna. Ne ridicăm inevitabil, ne întoarcem, continuăm să luptăm – pentru că luptăm pentru viață. Pentru dreptul de a sta pe pământul nostru – și de a respira propriul nostru aer. Și Ucraina cunoaște bine aceste sentimente – când, în ciuda tuturor lucrurilor, după ce se dă semnalul de încetare a alertei, ieșim din adăpostul antiaerian și, odată cu noi, apare speranța, care se înalță spre cer; ori de câte ori se ridică steagul ucrainean – ori de câte ori s-a întors și se întoarce acolo unde îi este locul de drept.

Și aceasta a fost următoarea etapă importantă a luptei noastre – când Ucraina nu numai că a rezistat, nu numai că a ținut apărarea, ci a ripostat. Când orașe întregi au făcut istorie. Orașe eroice. Orașe ale eroilor. Au avansat. Au fost primele ofensive, primele succese și ceea ce nu poate fi uitat niciodată – primii ochi, ochii ucrainenilor care și-au așteptat ai lor. Balaklia, Izium, Kupansk, Herson. Toată lumea a văzut cum ocupanții au fost alungați din regiunea Kiev, din regiunea Sumî, din regiunea Cernihiv. Și toată lumea a aflat despre modul ucrainean de a trimite inamicul către lumea de dincolo pentru – Chornobaivka. A văzut cum ultimatumurile rusești s-au transformat în gesturi de bunăvoință. Cum Insula Șerpilor a devenit din nou a noastră.