Klaus Iohannis a trimis la reexaminare legea prin care Parlamentul stabileste data alegerilor legislative

20

Presedintele Klaus Iohannis a trimis la reexaminare, vineri, legea prin care Parlamentul stabileste data alegerilor parlamentare. Legea a fost declarata constitutionala de Curte, iar daca actul normativ intra in vigoare pana la data de 6 decembrie, stabilita de Guvern pentru desfasurarea scrutinului, Parlamentul poate amana alegerile.

In cererea de reexaminare, presedintele sustine ca daca alegerile vor fi amanate, drepturile constitutionale ale romanilor din diaspora, care deja au votat prin corespondenta, vor fi incalcate.

Loading...

Presedintele sustine ca deja au fost demarate toate procedrile electorale si mentioneaza ca amanarea scrutinului poate fi facuta doar daca este prelungit mandatul actualului Parlament, situatie prevazuta in Constitutie in caz de stare de asediu, stare de mobilizare, stare de razboi sau stare de urgenta.

„Asadar, in prezent, exista cetateni romani pentru care deja a debutat si se afla in derulare exercitiul dreptului de a fi ales, in conditiile art. 37 din Constitutie. Fata de aceasta imprejurare, apare evident faptul ca orice interventie (cu exceptia vreunei situatii ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului – starea de mobilizare, starea de razboi, starea de asediu sau cea de urgenta) ce ar avea ca efect amanarea datei alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor s-ar putea constitui intr-un abuz si o vatamare a drepturilor electorale ale cetatenilor romani, si in special a celor din diaspora, in privinta carora procedurile sunt deja declansate si se afla in etape avansate”, se arata in cererea de reexaminare, conform Digi24.

Nu in ultimul rand, presedintele spune ca posibilitatea amanarii alegerilor duce la o incertitudine cu privire la toate procedurile desfasurate pana in prezent, „inclusiv la situatia rambursarii de catre Autoritatea Electorala Permanenta a sumelor aferente cheltuielilor efectuate cu respectarea conditiilor prevazute de art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, in toate circumscriptiile electorale, precum si cele efectuate la nivel central de catre partidele politice, aliantele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale in privinta alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat”.

Curtea Constitutionala a publicat pe 14 octombrie motivarea decizie de constitutionalitate a legii prin care Parlamentul poate stabili data alegerilor parlamentare. Potrivit motivarii, alegerile pot fi amanate cu 3 luni, pana in martie, daca Parlamentul decide. De asemenea, CCR spune ca odata intrata in vigoare legea (dupa promulgare), Hotararea de Guvern prin care executivul stabileste data alegerilor pe 6 decembrie isi inceteaza efectul.

insa, ca legea sa intre in vigoare trebuie ca presedintele sa o promulge. Constitutional, dupa solicitarea de reexaminare, presedintele este obligat sa promulge legea.

Calendaristic, Parlamentul ar urma sa respinga solicitarea de reexaminare a presedintelui. Procedurile (comsii parlamentare si vot in cele doua camere ale Parlamentului) vor dura cel putin o saptamana, dupa care legea de respingere a reexaminarii mai poate fi contestata, din nou, la Curte. Dupa pronuntarea Curtii, Klaus Iohannis are la dispozitie 10 zile pentru a promulga legea.

Procesul poate fi unul de durata, care sa se intinda pana dupa data de 6 decembrie cand are loc scrutinul electoral.

Presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, a declarat recent ca alegerile trebuie sa aiba loc la o data stabilita de Parlament, si nu de Guvern. „Daca legea e promulgata si intra in vigoare inainte de 6 decembrie, alegerile nu vor avea loc. Hotararea Guvernului ramane fara efectivitate”, a spus Dorneanu.

in cazul in care se intarzie, si legea va intra in vigoare dupa desfasurarea scrutinului derulat la data stabilita de Guvern, presedintele CCR a declarat ca „alegerile desfasurate in conditii nelegale, pot fi anulate”, sugerand ca probabil alegerile vor fi contestate la Curte, iar decizia finala cu privire la rezultatului scrutinului electoral va apartine judecatorilor CCR.