Judecatorul Danilet: Iohannis a avut dreptate. „Deciziile CCR pot fi revizuite”

Judecatorul Cristi Danilet demonstreaza ca CCR isi poate revizui hotararile, dupa ce institutia constitutionala a emis un comunicat de presa foarte agresiv in care sustine ca deciziile sale „nu sunt supuse procedurii revizuirii”.

„Zice CCR astazi, intr-un comunicat de presa, ca hotararile sale nu pot fi revizuite. Eu zic ca trebuie sa ne asumam greselile si sa le indreptam. Si exista o cale. Iat-o:

Loading...

– art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea CCR: ‘Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte’.

– art. 509 alin. (1) C.proc.civ ‘Revizuirea unei hotarari pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul poate fi ceruta daca: 10. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca’.

Sa ne amintim ca ministrul justitiei a propus revocarea sefului DNA. Presedintele statului a refuzat. Guvernul a contestat la CCR. CCR a spus ca Kovesi trebuie data afara ca asa vrea ministrul, iar Presedintele trebuie sa execute asta, actul sau neputand fi apoi cenzurat in justitiei. Presedintele a semnat revocarea. Or, CEDO a spus ieri ca au fost incalcate drepturile lui Kovesi. CCR are ocazia sa indrepte situatia, reconsiderandu-si practica. Asta pentru ca ceea ce spune CEDO e obligatoriu pentru CCR, conform art. 11 si 20 din Constitutie.

Apropo, avem un exemplu: anul trecut CC Moldova a dat niste decizii, apoi a recunoscut ca a gresit, si-a revizuit hotararile dupa care judecatorii si-au dat demisia”, a scris Danilet pe Facebook.

CCR a emis, miercuri, un comunicat de presa in care sustine ca solicitarea presedintelui Iohannis de a-si revizui decizia in cazul Kovesi, in acord cu decizia CEDO, reprezinta o „atingere extrem de grava adusa independentei Curtii Constitutionale si a judecatorilor sai”.

Trebuie mentionat ca nu toti judecatorii CCR au fost de acord cu aceasta pozitie a Curtii. Decizia nu a fost luata cu unanimitate de voturi.

Comunicatul integral:

Avand in vedere Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronuntata in cauza Kovesi impotriva Romaniei, Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei, cu majoritate de voturi, face urmatoarele precizari:

  1. Desi comentariile din spatiul public au promovat ideea incalcarii de catre Curtea Constitutionala a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kovesi si a invalidarii Deciziei Curtii Constitutionale nr.358/2018, se constata ca CEDO nu a efectuat un control cu privire la rationamentul juridic si solutia pronuntata de Curtea Constitutionala. De altfel, nici nu avea competenta sa o faca.
  2. Hotararea CEDO a stabilit incalcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior si fara legatura cu cel analizat prin decizia Curtii Constitutionale. Acest cadru juridic se refera la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, si nu la cel vizat prin decizia Curtii Constitutionale, respectiv art.94 lit.c) si art.132 alin.(1) din Constitutie.
  3. In decizia mentionata Curtea Constitutionala a decis cu caracter general obligatoriu si pentru viitor care sunt raporturile constitutionale intre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, precum si natura actelor acestora, in procedura revocarii procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in baza unei atributii prevazute de Constitutie. Decizia astfel pronuntata nu poate fi cenzurata de nicio alta autoritate.
  4. Doamna Kovesi nu a fost parte si nici nu putea fi parte in procedura de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala prevazuta de art.146 lit.e) din Constitutie, care vizeaza exclusiv raporturile dintre autoritatile publice cu privire la exercitarea competentelor lor constitutionale, si nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implica persoane fizice. De altfel, in toate legislatiile statelor care prevad in competenta curtilor constitutionale solutionarea conflictelor de competenta dintre autoritatile publice, instantele constitutionale nu analizeaza drepturi si libertati fundamentale.
  5. Asadar, Curtea Constitutionala nu putea sa incalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv ca in procedura in fata Curtii Constitutionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, in mod exclusiv, competentele autoritatilor publice.
  6. In discursul lor public, autoritatile publice, si anume Presedintele Romaniei si prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete si inexacte, fara a corobora natura, continutul si obligatiile rezultate din cele doua acte jurisdictionale [Decizia Curtii Constitutionale si Hotararea CEDO], ceea ce pune la indoiala comportamentul constitutional loial al autoritatilor publice la adresa Curtii Constitutionale.
  7. In spatiul public sunt transmise unele informatii care nu prezinta problema de drept in ansamblul sau. Curtea Constitutionala recomanda citirea celor doua hotarari cu buna-credinta si comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse in cele doua hotarari.
  8. Deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurandu-se de autoritate de lucru judecat.
  9. Indemnarea publica la revizuirea deciziilor Curtii Constitutionale este o atingere extrem de grava adusa independentei Curtii Constitutionale si a judecatorilor sai.
  10. Legiuitorului ii revine obligatia de a da curs Hotararii CEDO, in masura in care devine definitiva, prin identificarea solutiei legislative corespunzatoare in considerarea cadrului juridic vizat de aceasta hotarare, si nu a celui vizat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.358/2018.
Transparenta face diferenta