După vârsta de 50 de ani, corpul trece prin schimbări importante, iar nevoile nutriționale se modifică. Alegerea atentă a alimentelor poate proteja inima și creierul și reduce riscurile asociate îmbătrânirii.

1. Prăjelile
Consumul regulat de alimente prăjite crește colesterolul și inflamația, favorizând hipertensiunea, creșterea în greutate și riscul de accident vascular cerebral. Specialiștii recomandă eliminarea treptată a prăjelilor din dietă.

2. Băuturile îndulcite
Băuturile cu zahăr adăugat sunt principala sursă de zahăr din dietă. Consumul frecvent crește riscul de demență și poate afecta sănătatea metabolică.

3. Alimentele sărate
Produsele ultra-procesate, supele la conservă sau carnea procesată conțin mult sodiu, depășind adesea limita recomandată de 2.300 mg pe zi. Hipertensiunea la vârsta mijlocie poate favoriza declinul cognitiv ulterior.

4. Pâinea rafinată
Carbohidrații rafinați provoacă creșteri bruște ale glicemiei și pot duce la rezistență la insulină. Este indicată pâinea integrală, cu minimum patru grame de fibre pe felie.

5. Alcoolul
Metabolismul alcoolului se încetinește după 50 de ani. Chiar un pahar pe zi poate reduce materia cenușie din creier și afectează absorbția calciului, crescând riscul de osteoporoză. Eliminarea alcoolului poate ajuta la menținerea greutății și sănătății osoase.

Ce să consumi în schimb

Nutriționiștii recomandă fructe și legume colorate, proteine slabe, fasole și nuci. Acești nutrienți susțin sănătatea inimii, a creierului și a microbiomului intestinal, esențial pentru o îmbătrânire sănătoasă.

O meta-analiză a 30 de studii controlate randomizate a arătat că yoga regulată și de intensitate ridicată este asociată cel mai puternic cu îmbunătățirea somnului. Această formă de exercițiu s-a dovedit mai eficientă decât mersul pe jos, antrenamentele de rezistență, exercițiile combinate, aerobice sau tehnicile tradiționale chinezești, precum qi gong și tai chi.

Studiile au inclus peste 2.500 de participanți din mai mult de zece țări, cu tulburări de somn și din toate grupele de vârstă. Rezultatele pozitive au fost observate după 8–10 săptămâni de practică.

Mersul pe jos s-a clasat pe locul al doilea ca eficiență, urmat de exercițiile de rezistență. Aceste concluzii diferă de o meta-analiză din 2023, care sugera că exercițiile aerobice sau cele de intensitate medie, practicate de trei ori pe săptămână, erau cele mai eficiente pentru îmbunătățirea calității somnului la persoanele cu tulburări de somn, potrivit Science Alert.

Cea mai recentă meta-analiză nu poate explica de ce yoga ar putea fi deosebit de benefică pentru somn. Totuși, există mai multe posibilități. Yoga poate crește ritmul cardiac și poate solicita mușchii. În plus, poate regla și respirația. Cercetările indică faptul că un control al respirației poate activa sistemul nervos parasimpatic. Acesta este sistemul implicat în procesele de „odihnă și digestie”.

Unele studii sugerează chiar că yoga reglează tiparele de activitate ale undelor cerebrale. Acest lucru ar putea promova un somn mai profund.

Omul de afaceri Cristi Borcea a obținut joi, 20 noiembrie, reabilitarea judecătorească de la Tribunalul București. Decizia instanței vine după ce Borcea a depus dovezile care atestă achitarea integrală a prejudiciului cauzat statului român, iar Direcția Națională Anticorupție a aprobat cererea. Hotărârea Tribunalului nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 10 zile.

Tribunalul București a dispus, în baza articolului 533 din Codul de procedură penală, reabilitarea judecătorească a lui Borcea și a cerut comunicarea deciziei către IGPR – Serviciul Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe Operative. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cristi Borcea fusese condamnat în 2019 în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia, fiind obligat la plata a aproape 1 milion de euro și condamnat la cinci ani de închisoare. Fostul finanțator al clubului Dinamo a ieșit însă din detenție după doar nouă luni, beneficiind de recursul compensatoriu.