Studiul facut de Institutul National de Sanatate Publica, realizat pentru perioada 2010-2017, arata ca in Bucuresti este o asociere certa intre cresterea poluarii cu PM10 si PM2,5 (praf) si numarul tot mai mare de boli grave care afecteaza bucurestenii: infarct acut de miocard, infectii acute ale cailor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC).
Documentul obtinut de HotNews.ro arata ca, daca poluarea ar fi scazut la nivelul asumat in 2010, bucurestenii ar avea o speranta de viata mai lunga cu 4 ani.
”In situatia in care s-ar fi realizat dezideratele de a scadea nivelurile de poluare cu particule din aer la concentratia egala cu 20 ug/m’ (limita ce ar fi trebuit sa fie atinsa in anul 2010), locuitorii orasului Bucuresti ar avea o speranta de viata mai lunga cu 4 ani”, se arata in studiu.
Concluziile studiului despre cum afecteaza poluarea din Bucuresti sanatatea populatiei sunt urmatoarele:
S-a obtinut o asociere semnificativ statistica intre nivelul de pulberi in suspensie din aerul ambiant si incidenta totala.
S-a obtinut o asociere certa, cu semnificatie statistica, intre nivelul de pulberi in suspensie din aerul ambiant – PM10 si incidenta prin infarct acut de miocard.
S-a obtinut o asociere certa, cu semnificatie statistica, intre nivelul de pulberi in suspensie din aerul ambiant- PM10 si incidenta prin infectii acute ale cailor respiratorii superioare.
S-a obtinut o relatia evidenta intre decesele prin BPOC si utilizarea autovehiculelor noi – o relatie divergenta.
S-a obtinut o asociere certa, cu semnificatie statistica, intre mortalitatea prin accident vascular cerebral si expunerea la PM10 din aer.
Rezultatele studiului au aratat faptul ca relatia cert dovedita statistic intre poluarea cu PM10 si aparitia infarctului miocardic acut si mortalitatea prin accidentul vascular cerebral sunt in deplina concordanta cu cele prezentate de OMS.
Raportul detaliaza bolile care pot aparea din cauza expunerii la poluarea cu PM10 si PM2,5:
La nivel pulmonar: Inflamatie, Stres oxidativ, Progresia si exacerbarea BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica), Augmentarea simptomatologiei respiratorii, Afectarea reflexelor pulmonare, Diminuarea performantelor pulmonare.
La nivel cardiac: Alterarea functiei cardiace, Stres oxidativ, Cresterea susceptibilitatii cardiace in a genera tulburari de ritm, Alterarea repolarizarii cardiace, Cresterea riscului de a dezvolta ischemie cardiaca. Inflamatie sistemica si stres oxidativ: o Cresterea proteinei C reactive (CRP), Cresterea mediatorilor proinflamatorii, Activarea leucocitelor si trombocitelor.
Modificari vasculare: Ateroscleroza (accelerarea, progresia si destabilizarea placilor de aterom), Disfunctie endoteliala,Vasoconstrictie si hipertensiune.
Sânge: Reologie alterata, Coagulabilitate crescuta, Tromboze periferice, Saturatie de oxigen redusa, Risc crescut de ischemie cerebro-vasculara.
”Influenta poluarii aerului cu poluanti iritanti, in special cu pulberi dar si cu ozon, poate induce tulburari de conducere si repolarizare cardiaca cu inducerea de tulburari de ritm de tipul bradicardiei, tahicardiei sau chiar fibrilatiei ventriculare cu evolutie spre deces. De asemenea, poate induce inflamatie pulmonara si sistemica cu agravarea aterosclerozei, cu cresterea vâscozitatii sângelui, generarea de tromboze si evolutie spre moarte subita. Expunerea la particule in suspensie cu diametrul de 2.5 um, poate duce la cresterea ratei mortalitatii respiratorii si cardio-vasculare. Trebuie luate in considerare nu numai dimensiunile particulelor ci si structura chimica a acestora. Astfel, prezenta carbonului elementar, a carbonului organic, a amoniului, a clorului, a nichelului duce la cresterea ratei mortalitatii respiratorii si cardio-vasculare. Prezenta nitratului a demonstrat o puternica asociere cu mortalitatea generala si cu mortalitatea specifica cardio-vasculara”, se arata in studiu.
in ceea ce priveste efectele expunerii de lunga durata la poluare si cresterea morbiditatii, efectele specificate de studiu sunt:
Influenta asupra prevalentei simptomelor respiratorii si a bolilor pulmonare la copii si adulti
Influenta asupra prevalentei bolilor cardio-vasculare,
Efectele asupra simptomatologiei aparute la astmatici si la non-astmatici,
Prevalenta simptomelor respiratorii si a bolilor pulmonare la copii si adulti
Scaderea performantelor functionale respiratorii pulmonare.
Inducerea cancerului pulmonar.
Posibilul efect asupra aparatului gastro-intestinal.
De unde vine poluarea cu praf si unde este mai poluat Bucurestiul
”Principalele contributii la emisia totala de PM2,5 din aer revin in mod aproape egal incalzirii rezidentiale (45,8 %) si traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial si al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totala de PM10 din aer, principala contributie ii revine traficului rutier (48,4 %), urmata de incalzirea rezidentiala (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial si al serviciilor aduc un aport de 11,7 %”, se arata in document.
Citeste mai mult pe hotnews.ro.
