O analiza Reuters arata ca moneda noastra nationala a inregistrat, in acest an, cea mai slaba performanta din regiune.Principalele valute din Europa Centrala si de Est (CEE) ar urma sa se aprecieze usor fata de euro in urmatorul an, conform unui sondaj realizat de Reuters, deoarece bancile centrale din regiune indica mentinerea unor rate stabile ale dobanzilor, spre deosebire de politicile anuntate de Rezerva Federala a SUA (Fed) si de oficialii Bancii Centrale Europene (BCE).

Loading...

Anul viitor, leul romanesc ar urma sa se deprecieze usor, la 4,81 pentru un euro, de la 4,725, conform sondajului realizat in perioada 1-3 iulie in randul a 34 de analisti.

Leul romanesc a inregistrat, in acest an, cea mai slaba performanta din regiune, din cauza politicilor fiscale lipsite de predictibilitate si a sporirii dezechilibrelor economice, apreciaza analistii intervievati de Reuters.

“Cand te confrunti cu adancirea deficitului public si a celui de cont curent, in pofida imbunatatirii evolutiei activelor riscante pe plan global, inca ne asteptam ca moneda Romaniei sa aiba o evolutie mai putin performanta. in principiu, leul este mai slab decat alte valute din CEE”, a apreciat Ciprian Dascalu, economist sef pentru Romania la ING.

Deficitul bugetar consolidat al Romaniei s-a adancit la 1,4% din PIB in primele cinci luni din acesta an, de la 1,1% la finalul lui aprilie, in timp ce deficitul de cont curent s-a adancit cu 38,5%, la 2,31 miliarde de euro, in perioada ianuarie-aprilie 2019.

In Ungaria, analistii se asteapta ca forintul se se aprecieze cu 0,77% fata de euro, la 320 de forinti pentru un euro, in timp ce in Polonia zlotul ar urma sa se aprecieze cu 0,5% fata de moneda comuna, la 4,22 zloti pentru un euro, iar coroana ceha se va aprecia usor, la 25,30 pentru un euro.

Analistii se asteapta ca in acest an bancile centrale din Polonia, Ungaria si Cehia sa nu modifice ratele dobanzilor, in pofida majorarii inflatiei, in contrast cu autoritatile de politica monetara din SUA, care au indicat ca ar putea majora costul creditului ca raspuns la inflatia slaba si riscurile la adresa comertului global.

Majorarea salariilor a stimulat avansul economiei in Europa Centrala, accelerand inflatia, spre deosebire de incetinirea din zona euro.

“Cea mai mare provocare ar fi o reducere a ratei dobanzii de catre BCE, ne asteptam la o scadere chiar cu 20 de puncte de baza si la extinderea programului de relaxare cantitativa (QE)”, a explicat Tatha Ghose, economist la Commerzbank.

Guvernatorul Bancii Centrale a Poloniei, Adam Glapinski, a reiterat miercuri ca rata dobanzii ar putea sa nu fie modificata pana in 2022, in pofida majorarii inflatiei in 2019 si in 2020.

Si bancile centrale din Ungaria si Cehia au mentinut nemodificata rata dobanzii in iunie.

Sursa: Agerpres