Judecatorul CCR Livia Stanciu considera ca CCR ar fi trebuit sa constate ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre primul ministru pe de o parte, si presedinte, pe de alta parte, deoarece seful statului nu era obligat sa semneze decretele de numire pentru noii ministri in absenta unui vot de confirmare a noii componente politice a Executivului.

Loading...

„Nu suntem in prezenta refuzului indeplinirii unei obligatii ce revenea Presedintelui Romaniei, cata vreme nu sunt indeplinite conditiile procedurii simplificate de remaniere prevazuta in art.85 alin.(2) din Constitutie, remanierea fiind solicitata de Primul ministru simultan cu iesirea ALDE de la guvernare, situatie in care, schimbandu-se compozitia politica a Guvernului, Presedintele are obligatia de a exercita competenta prevazuta in art. 85 alin. (2) din Constitutie, numai dupa aprobarea Parlamentului si in urma sesizarii acestuia, conform prevederilor art.85 alin.(3) din Legea fundamentala”, arata opinia Liviei Stanciu, citata de gandul.info.

Aceasta considera ca blocajul institutional nu exista deoarece solutia votului in Parlament ar fi rezolvat problema remanierii.

„Nu suntem in prezenta unui blocaj institutional, conditie esentiala pentru constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala, deoarece a existat si exista un alt mod de inlaturare a presupusului blocaj, respectiv primul-ministru avea la dispozitie procedura prevazuta de art. 85 alin. (3) din Constitutie, procedura care putea si poate fi demarata doar din initiativa sa, in acest mod subzistand toate premisele prin care un eventual blocaj putea fi inlaturat”, conform sursei citate.

De asemenea, Stanciu considera ca, in acest context, deceretele de numire a ministrilor ar fi fost emise nelegal.

„In opinia noastra, in conditiile destramarii coalitiei si nedelimitarii portofoliilor, un decret de remaniere guvernamentala, in lipsa acordului Parlamentului, ar fi fost emis prin frauda la lege, actul fiind lovit de nulitate pentru nerespectarea unei conditii de validitate, cu consecinte directe in ceea ce priveste respectarea Constitutiei, dar si a securitatii juridice si functionarii Guvernului. Indeplinirea conditiilor de legalitate a decretului de numire in functia de membru al Guvernului, act administrativ cenzurabil pe calea contenciosului administrativ, se analizeaza prin raportare la starea de fapt si la dispozitiile legale aplicabile acesteia la momentul emiterii actului. Asadar, decretele de numire sunt guvernate de principiul tempus regit actum, ceea ce inseamna ca Presedintele nu putea proceda la emiterea decretelor de remaniere, decat cu nesocotirea principiului legalitatii”, potrivit motivarii CCR.

De asemenea, judecatoarea CCR Simina Tanasescu ca datorita modificarii compoenentei politice a Guvernului, orice schimbare a Executivului ar fi necesitat un vot de confirmare in Parlament.

„In aceste conditii, in baza Constitutiei Romaniei, incepand cu ziua de luni, 26 august 2019, data incepand cu care a intervenit schimbarea compozitiei politice a Guvernului, orice propuneri de modificare a compunerii echipei guvernamentale ar fi fost inaintate de prim-ministru Presedintelui Romaniei ele necesitau aprobarea Parlamentului pentru a fi incununate de succes. Altfel spus, incidente in aceasta procedura de remaniere guvernamentala erau doar dispozitiile art.85 alin.3 din Constitutie si nu cele ale art.85 alin.2. Cu toate acestea, refuzand sa respecte prevederile exprese si clare ale art.85 din Constitutie, prim-ministrul Romaniei a investit Curtea Constitutionala cu solutionarea unui pretins conflict juridic de natura constitutionala invocand exclusiv alineatul 2 al articolului 85 din Constitutie”, arata opinia separata a judecatoarei.

CCR a decis pe 18 septembrie, cu majoritate de voturi, ca presedintele Klaus Iohannis trebuie sa emita de indata decretele de revocare a ministrilor, precum si pe cele de numire a ministrilor interimari. Seful statului trebuie sa raspunda, de indata, in scris si motivat, legat de refuzul propunerilor.

Prin urmare, Klaus Iohannis trebuie sa o revoce pe Ana Birchall din functia de ministru al Justitiei.

Totodata, seful statului trebuie sa ii numeasca interimari pe Niculae Badalau la Energie, Ioan Denes la Mediu si Stefan Radu Oprea la Relatia cu Parlamentul, dupa iesirea ALDE de la guvernare si demisia ministrilor partidului condus de Calin Popescu Tariceanu. Potrivit legii, interimatul la un minister dureaza 45 de zile.

De asemenea, nu exista un conflict de natura juridica cu privire la propunerea ca ministru plin a Danei Girbovan la Justitie, a lui Mihai Fifor la MAI, a senatorului Serban Valeca la portofoliul Educatie, a Ana Birchall ca vicepremier pentru parteneriate si Iulian Iancu ca vicepremier pe probleme economice, propuneri trimise pe 26 august de premier la Cotroceni.

Pe 28 august, presedintele Klaus Iohannis a refuzat remanierea propusa de seful Executivului pe 26 august.