Viorica Dancila loveste din nou. Premierul Romaniei i-a solicitat Ministrului Sanatatii sa-i demita pe presedintele CNAS si pe purtatorul de cuvant. Viorica a uitat ca CNAS este o institutie autonoma, coordonata de Guvern, nu de Ministerul Sanatatii. Prin urmare, presedintele Casei poate fi demis doar de seful Guvernului – cu sau fara propunerea Ministrului Sanatatii. Demiterea fostului presedinte CNAS, Adriana Cotel, a avut loc abia cu o luna si jumatate in urma, tot atunci fiind propulsat Razvan Vulcanescu in functia de presedinte. Ambele au fost decizii luate si semnate de Viorica Dancila, care, intre timp, pare sa fi uitat ca are in coordonare Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
Dancila este singura care il poate demite pe Razvan Vulcanescu. Pe de alta parte, nici Dancila, nici Pintea nu pot sa demita direct purtatorul de cuvant, indiferent ce gafa ar produce acesta. CNAS este o institutie publica autonoma, si doar conducerea ei poate revoca din functie purtatorii de cuvant, arata libertatea.
Aceste balbe sunt insa doar primul strat al unui sindrom mai grav. Traditional, la conducerea Casei s-au perindat oameni pusi pe criteriul apropierii lor de o gasca politica sau alta: Adriana Cotel era apropiata lui Valcov, Razvan Vulcanescu a ocupat ani la randul functii-cheie in CNAS multumita apropierii sale de aripa Ponta-Tudose a PSD.
Pozitia de presedinte al CNAS este una dintre cele mai importante functii din administratia publica din Romania. Capul CNAS are pe mana un buget de 7 miliarde de euro si raspunde de destinele celor 16 milioane de romani asigurati in sistemul public al asigurarilor de sanatate. Rotirea presedintilor CNAS la intervale mai mici chiar si de jumatate de an (Cotel statuse in functie patru luni) nu va ajuta niciodata institutia sa puna pe picioare un sistem informatic eficient pentru gestionarea datelor asiguratilor. Dupa cum nici numirile si demiterile din ratiuni politice, si nu pe criterii obiective, nu ajuta pacientii sa aiba acces in mod firesc la serviciile medicale, fara sa se roage pentru buna functionare a unui sistem care a costat cetatenii 184 milioane de euro si este “on” in mai putine zile decat este “off”.
