Curțile de Apel din România i-au transmis președintelui Nicușor Dan o solicitare oficială de a cere Parlamentului reexaminarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților (PL-x nr. 522/2025), înainte de promulgare.

În memoriul adresat șefului statului, judecătorii susțin că noul act normativ modifică radical condițiile de pensionare și creează, simultan, mai multe regimuri diferite pentru magistrați, ceea ce ar genera inechități majore și lipsă de previzibilitate în sistem.

Ce prevede noua lege

Potrivit analizei transmise președintelui, proiectul introduce modificări semnificative:

• creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani;
• condiția unei vechimi totale în muncă de 35 de ani, dintre care minimum 25 de ani în magistratură;
• reducerea cuantumului brut al pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul;
• plafonarea pensiei nete la maximum 70% din ultimul venit net;
• posibilitatea pensionării anticipate, cu penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la vârsta standard;
• eliminarea actualizării pensiilor în raport cu salariile magistraților în activitate, acestea urmând să fie indexate doar cu rata inflației.

Magistrații afirmă că diminuarea succesivă a pensiilor în ultimii trei ani — de la reglementările anterioare la cele introduse prin Legea nr. 282/2023 și apoi la actualul proiect — duce la o scădere medie de peste 45% a cuantumului pensiei de serviciu.

„Situație absurdă” între generații

Judecătorii atrag atenția că, în urma modificărilor, se poate ajunge ca un judecător de judecătorie pensionat în baza vechii legislații să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție pensionat potrivit noilor reguli.

Ei consideră că această diferență între generații reprezintă o discriminare și afectează securitatea juridică a celor aflați în funcție, mai ales pentru magistrații care au deja peste 20 de ani vechime în sistem.

Critici privind independența justiției

Reprezentanții Curților de Apel susțin că reducerea drastică a pensiilor de serviciu ar putea echivala, în fapt, cu eliminarea acestora și ar afecta independența justiției. În document se arată că pensiile magistraților ar putea deveni mai mici decât cele ale altor categorii profesionale cu statut similar sau chiar inferior ca restricții.

Totodată, este semnalată discrepanța față de regimul pensiilor judecătorilor de la Curtea Constituțională a României, considerat „deosebit de favorabil” în comparație cu cel aplicabil magistraților de carieră.

Risc de blocaj în sistem

Judecătorii avertizează că noile condiții de pensionare, lipsa etapizării pentru o parte semnificativă a magistraților și reducerea beneficiilor ar putea genera plecări din sistem și ar face profesia neatractivă pentru noile generații.

În opinia semnatarilor, în contextul deficitului de personal și al volumului ridicat de dosare, aceste modificări riscă să ducă la un „colaps sistemic” al justiției.

În final, Curțile de Apel solicită președintelui să își exercite atribuția constituțională și să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare, apreciind că rolul șefului statului în procedura de promulgare este unul esențial, nu formal.