Doctorul Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie la Universitatea din Pittsburgh, arată, într-o postare pe Facebook, care sunt veştile rele şi cele bune despre tulpina omicron, care se răspândeşte cu rapiditate. Opinia medicului a fost distribuită şi de pagina oficială a Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19, Ro Vaccinare.
„În orice caz, avem o nouă variantă. Nasoală. Cu atât mai nasoală cu cât nivelurile de competență ale respondenților sunt cele pe care le cunoaștem”, scrie Cristian Apetrei, pe Facebook.
Potrivit acestuia, varianta omicron a apărut cândva prin octombrie în Republica Sud-Africană. „Cel mai probabil, ca urmare a infectării unui pacient sever imunodeprimat (probabil HIV netratat-infecția cu HIV are o prevalență mai mare de 30% în populația Africii de Sud), care a produs răspunsuri imune suboptimale. Care răspunsuri au obligat virusul să evolueze ca să le eludeze, dar pe de altă parte nu au fost capabile să-l elimine. Și în acest mod s-a produs o infecție persistentă SARS-CoV-2″, explică medicul.
Ce a ieșit? Asta a ieșit. O variantă care are în total 50 de mutații, mai mult de 30 dintre acestea în structura proteinei spike și 10 in RBD (receptor binding domain), structura care se leagă la receptori și față de care sunt dirijați anticorpii neutralizanți, inclusiv cei din vaccin.
Cristian Apetrei:
Veștile rele:
• Varianta omicron se raspândește cu rapiditate. Într-un grafic al răspândirii inițiale a variantelor virale, bate tot ce mișcă.
• Sunt până în prezent identificate cazuri în Africa de Sud, Lesotho, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Namibia şi Eswatini, Hong Kong și Belgia. Poate or mai fi, dar n-am mai urmărit de vreo câteva ore.
• Mutațiile numeroase în RBD (și NTD) asociază rezistentă la anticorpii neutralizanți (inclusiv anticorpii monoclonali utilizați în terapie).
• Clusterul de mutații din vecinatatea situsului de clivare al furinei (H655Y+N679K+P681H) crește eficiența intrării virusului în celula și deci transmisibilitatea virusului.
• Deleția nsp106 (△105-107) care nu e nouă pentru omicron, poate genera antagonizarea interfenonilor, adică rezistența la imunitatea înnăscută, putând astfel mari transmisibilitatea.
• R203K+G204R sunt mutații care survin în afara domeniului spike, în nucleocapsida (erau în variantele Alfa, Gamma și Lambda) și sunt asociate cu infectivitate crescută.
• În Hong Kong, cei doi pacienți testați aveau încărcături virale extrem de ridicate (pozitivare la 17-18 cicluri de realtime), ceea ce sugerează o producție foarte mare de virus. Poate conduce atât la boala gravă, cât și la transmisibilitate crescută.
• Pacienții din Hong Kong erau în camere diferite, iar virusul a fost găsit răspândit larg în cele două camere – ceea ce înseamnă că virusul este transmisibil prin aerosoli. Se transmite cu foarte mare ușurință (iar încărcăturile virale mari nu ne ajuta deloc).
Veștile bune:
• deleția △69-70 în gena S permite identificarea foarte ușoară a variantei omicron-deci trasabilitatea ei imediată.
• majoritatea regiunilor din genele N și RdRp, care sunt folosite pentru diagnostic prin testele de realtime PCR sunt conservate. Ceea ce înseamnă că testele vor funcționa pentru monitorizarea pacienților infectați cu varianta omicron.
• la fel, regiunile din structura nucleocapsidei recnoscute de testele rapide antigen nu sunt substanțial modificate și vor putea fi recunoscute. Deci testele funcționează încă.
• Unul din experții în biologie structurală a coronavirusurilor a sugerat că mutațiile combinate P681H și N679K sunt extrem de rare tocmai pentru că nu sunt stabile. A menționat însă că nu se știe cum sunt afectate aceste mutații de restul mutațiilor din structura omicron.
Ce nu știm?
• în ce măsură virusul are capacitate de a se răspândi masiv în lume înlocuind varianta delta. Care este transmisibilitatea acestui virus (i.e., este R0 mai mare, fiind continuată seria de creșteri cu fiecare nouă variantă)?
• în ce măsură infecția cu omicron are patogenicitate mai mare (i.e., letalitate și sechele mai mari). Se știe deja că unii pacienți pot rămâne în continuare asimptomatici.
Ce știm?
„Că trebuie să ne protejăm. Purtați masca ori de câte ori sunteți în spații închise împreună cu alte persoane. nu ieșiți din casă dacă aveți febră. Nu vă lăsați colegii/angajații/elevii/studenții să vină la școală dacă au febră”.
„Din păcate, n-am ieșit din padure, și probabil că o să continuăm să o luăm de la capăt până când vom învăța că trebuie să facem și ce trebuie să facem nu numai ce avem chef”, precizează Cristian Apetrei, profesor român în Departamentul de Microbiologie și Genetică Moleculară, membru în Centrul pentru Cercetarea Vaccinului și în Programul Postuniversitar în Microbiologie și Imunologie (PMI) de la Universitatea din Pittsburgh, SUA.
