CCR il acuza pe Klaus Iohannis de „atingere extrem de grava” a independentei Curtii!

Curtea Constitutionala il acuza pe presedintele Klaus Iohannis de „atingere extrem de grava adusa independentei Curtii Constitutionale si a judecatorilor sai”, dupa ce seful statului a cerut revizuirea deciziei CCR care l-a obligat sa o revoce pe Laura Codruta Kovesi de la sefia DNA. Curtea Constitutionala sustine intr-un comunicat ca decizia CEDO in ceea ce o priveste pe Laura Kovesi nu are legatura cu decizia CCR, care a clarificat raporturile constitutionale dintre ministrul Justitiei si presedinte, fara a o include pe fosta sefa DNA.

Curtea Constitutionala precizeaza in comunicat ca decizia CEDO privind-o pe Laura Kovesi nu are legatura cu cea a CCR, ci cu legea statutului magistratilor. Judecatorii CCR spun ca au deliberat in privinta relatiilor constitutionale dintre ministrul Justitiei si presedinte, iar Laura Codruta Kovesi nu a fost vizata in aceasta procedura.

Loading...

„Curtea Constitutionala nu putea sa incalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv ca in procedura in fata Curtii Constitutionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, in mod exclusiv, competentele autoritatilor publice”, se arata in comunicat.

De altfel, deciziile CCR „sunt general obligatorii si nu sunt supuse procedurii revizuirii”, se mai precizeaza in comunicat.

Curtea il acuza pe presedinte ca a adus o atingere „grava” independentei judecatorilor CCR, dupa ce a cerut revizuirea deciziei prin care Laura Kovesi a fost revocata de la sefia DNA.

Presedintele Klaus Iohannis s-a referit marti, intr-o declaratie de presa, la decizia CEDO care i-a dat castig de cauza Laurei Codruta Kovesi, care a cotestat demiterea din functia de procuror sef al DNA.

„CCR are obligatia de a revizui de indata nu numai decizia referitoare la revocarea doamnei Kövesi, dar si orice alte decizii luate in considerarea unor simple declaratii, fie ele si politice”, a declarat presedintele Iohannis.

Comunicat CCR

Avand in vedere Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronuntata in cauza Kövesi impotriva Romaniei, Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei, cu majoritate de voturi, face urmatoarele precizari:

  1. Desi comentariile din spatiul public au promovat ideea incalcarii de catre Curtea Constitutionala a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kövesi si a invalidarii Deciziei Curtii Constitutionale nr.358/2018, se constata ca CEDO nu a efectuat un control cu privire la rationamentul juridic si solutia pronuntata de Curtea Constitutionala. De altfel, nici nu avea competenta sa o faca.
  2. Hotararea CEDO a stabilit incalcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior si fara legatura cu cel analizat prin decizia Curtii Constitutionale. Acest cadru juridic se refera la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, si nu la cel vizat prin decizia Curtii Constitutionale, respectiv art.94 lit.c) si art.132 alin.(1) din Constitutie.
  3. in decizia mentionata Curtea Constitutionala a decis cu caracter general obligatoriu si pentru viitor care sunt raporturile constitutionale intre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, precum si natura actelor acestora, in procedura revocarii procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in baza unei atributii prevazute de Constitutie. Decizia astfel pronuntata nu poate fi cenzurata de nicio alta autoritate.
  4. Doamna Kövesi nu a fost parte si nici nu putea fi parte in procedura de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala prevazuta de art.146 lit.e) din Constitutie, care vizeaza exclusiv raporturile dintre autoritatile publice cu privire la exercitarea competentelor lor constitutionale, si nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implica persoane fizice. De altfel, in toate legislatiile statelor care prevad in competenta curtilor constitutionale solutionarea conflictelor de competenta dintre autoritatile publice, instantele constitutionale nu analizeaza drepturi si libertati fundamentale.
  5. Asadar, Curtea Constitutionala nu putea sa incalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv ca in procedura in fata Curtii Constitutionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, in mod exclusiv, competentele autoritatilor publice.
  6. in discursul lor public, autoritatile publice, si anume Presedintele Romaniei si prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete si inexacte, fara a corobora natura, continutul si obligatiile rezultate din cele doua acte jurisdictionale [Decizia Curtii Constitutionale si Hotararea CEDO], ceea ce pune la indoiala comportamentul constitutional loial al autoritatilor publice la adresa Curtii Constitutionale.
  7. in spatiul public sunt transmise unele informatii care nu prezinta problema de drept in ansamblul sau. Curtea Constitutionala recomanda citirea celor doua hotarari cu buna-credinta si comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse in cele doua hotarari.
  8. Deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurandu-se de autoritate de lucru judecat.
  9. indemnarea publica la revizuirea deciziilor Curtii Constitutionale este o atingere extrem de grava adusa independentei Curtii Constitutionale si a judecatorilor sai.
  10. Legiuitorului ii revine obligatia de a da curs Hotararii CEDO, in masura in care devine definitiva, prin identificarea solutiei legislative corespunzatoare in considerarea cadrului juridic vizat de aceasta hotarare, si nu a celui vizat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.358/2018.
Transparenta face diferenta