CCR a decis ca amnistia si gratierea pentru coruptie nu pot fi interzise, astfel Constitutia nu se poate modifica. Astfel, aceste modificari nu ar trebui sa intre in proiectul de revizuire a Constitutiei, pentru ca incalca drepturile fundamentale ale persoanelor care ar putea beneficia de cele doua masuri.
Prin urmare, CCR a respins joi ambele initiative legislative de revizuire a Constitutiei depuse de putere si de opozitie in urma referendumului pe justitie din 26 mai. Acelasi lucru se aplica in cazul dreptului presedintelui Romaniei de a acorda gratiere individuala.
Curtea Constitutionala a publicat decizia privind controlul de constitutionalitate asupra proiectelor de lege pentru revizuirea Constitutiei, urmare a referendumului din 26 mai.
Au fost doua proiecte de lege: unul initiat de deputatii USR, PNL, PMP si PRO Europa, iar celalalt initiat de PSD-ALDE.
Proiectul USR, PNL, PMP, PRO Europa
In privinta proiectului USR, PNL, PMP si PRO Europa, Curtea Constitutionala a decis cu unanimitate (8 voturi) ca unele propuneri de modificare a Constitutiei sunt constitutionale, altele nu.
Mai precis, CCR a decis ca interzicerea prin Constitutie a amnistiei si gratierii pentru fapte de coruptie este neconstitutionala.
„Curtea a statuat ca o interdictie constitutionala prestabilita in privinta vocatiei cetatenilor care au savarsit o anumita categorie de infractiuni de a beneficia de amnistie sau gratiere incalca principiul egalitatii, garantie a drepturilor si libertatilor fundamentale, precum si demnitatea umana, valoare suprema a statului roman.
Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei limiteaza in mod excesiv puterea statului si marja sa de apreciere, afectand, in mod nepermis, exercitarea puterii publice in favoarea/ beneficiul cetatenilor. Astfel, o categorie de cetateni este privata de o vocatie pe considerente cu caracter circumstantial, ceea ce, in aceasta privinta, echivaleaza cu o suprimare a demnitatii umane si a principiului egalitatii.
Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei nu respecta justul echilibru intre doua interese generale, si anume cel de a se executa/ a se considera executata o hotarare judecatoreasca de condamnare numai pe considerente care tin de conduita condamnatului, expresie a efectivitatii justitiei penale, si cel al respectarii demnitatii umane si a principiului egalitatii, afectandu-se, astfel, echilibrul sensibil existent intre cele doua interese ale statului si societatii.
Aprecierea oportunitatii masurilor de amnistie si gratiere colectiva ori gratiere individuala revine Parlamentului, respectiv Presedintelui Romaniei si nu poate fi impusa o interdictie generala si valabila ad aethernam de acordare a acestora in privinta anumitor infractiuni.
Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) si (3)] si pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie coroborat cu art.1 alin.(3) si art.16 din Constitutie”, se arata in decizia CCR.
Proiectul PSD-ALDE
si in cazul proiectului depus de PSD-ALDE Curtea Constitutionala a decis in unanimitate (8 voturi) ca interzicerea amnistiei si gratierii este neconstitutionala.
„Art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)]: „Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii: […]
d) acorda gratierea individuala; nu poate acorda gratiere pentru infractiuni de coruptie”.
Curtea a statuat ca o interdictie constitutionala prestabilita in privinta vocatiei cetatenilor care au savarsit o anumita categorie de infractiuni de a beneficia de gratiere individuala incalca principiul egalitatii, garantie a drepturilor si libertatilor fundamentale, precum si demnitatea umana, valoare suprema a statului roman.
Propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei limiteaza in mod excesiv puterea statului si marja sa de apreciere, afectand, in mod nepermis, exercitarea puterii publice in favoarea/ beneficiul cetatenilor. Astfel, o categorie de cetateni este privata de o vocatie pe considerente cu caracter circumstantial, ceea ce, in aceasta privinta, echivaleaza cu o suprimare a demnitatii umane si a principiului egalitatii.
Propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei nu respecta justul echilibru intre doua interese generale, si anume cel de a se executa/ a se considera executata o hotarare judecatoreasca de condamnare numai pe considerente care tin de conduita condamnatului, expresie a efectivitatii justitiei penale, si cel al respectarii demnitatii umane si a principiului egalitatii, afectandu-se, astfel, echilibrul sensibil existent intre cele doua interese ale statului si societatii.
Aprecierea oportunitatii masurii de gratiere individuala revine Presedintelui Romaniei si nu poate fi impusa o interdictie generala si valabila ad aethernam de acordare a acesteia in privinta anumitor infractiuni.
Prin urmare, Curtea a constatat ca art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea pentru revizuirea Constitutiei incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) coroborat cu art.1 alin.(3) si art.16 din Constitutie”, se arata in decizia CCR.
