Avutia romanilor a crescut in ultimul an mai mult pe hartie, a anuntat vice-guvernatorul Bancii Nationale, Liviu Voinea. Acesta a prezentat date care arata ca apartamentele si casele oamenilor par acum mai valoroase, pentru ca s-au scumpit. In plus, nici tara nu o duce prea bine. Raportul asupra stabilitatii financiare, lansat de BNR, vorbeste despre doua mari riscuri care ameninta economia: cel provocat de cresterea rapida a importurilor, alimentat de consum, si riscul legislativ, dupa ce Guvernul si Parlamentul au aprobat fara consultari si fara studii acte normative cu impact major.
Romanii sunt mai bogati doar pe hartie, dupa ce preturile caselor si apartamentelor au crescut, arata raportul BNR.
Liviu Voinea: “Avutia neta a populatiei a avut o crestere nominala de 58%, sau reala de 38%, dar mare parte din aceasta crestere este datorata cresterii pretului din activele imobiliare, deci este o crestere pe hartie.”
La cresterea artificiala a contribuit inclusiv majorarea cursului de schimb din ultimele luni, de dupa momentul adoptarii Ordonantei 114, pentru ca toate imobilele sunt cotate in euro.
Pentru prima data in ultimii ani intr-un raport oficial, pericolul legislativ apare ca risc sistemic ridicat. Este pe locul al doilea, dupa cresterea uriasa a importurilor. Iar importurile au crescut pentru ca majorarile de salarii si pensii, prea mari si prea rapide, potrivit guvernatorului, au fost repede cheltuite in magazine de romani. Asta in timp ce Guvernul a redus investitiile publice.
Mugur Isarescu: “Cresterea importanta a consumului in dauna investitiilor, mai ales cele publice. E bine ca avem crestere economica, dar hai sa vedem cum o obtinem. si cum putem sa o mentinem. Pentru ca altfel daca continuam cu aceasta tendinta, mai devreme sau mai tarziu trebuie sa facem o corectie. Orice corectie costa si nu e placuta, e dureroasa.”
Traducerea in romaneste a cuvantului ”corectie” rostit de guvernator ar fi reducerea cheltuielilor bugetare in primul rand. De ce? in raportul BNR se vad cheltuielile cu salariile pentru sectorul public. Ajung anul acesta, conform estimarilor, la 10% din PIB. Este un nivel urias, nemaivazut nici macar in 2008, cand crescusera si salariile, si pensiile destul de mult.
Ca sa poata cheltui 10 lei pe salarii, din cei 100 pe care-i are, statul trebuie sa incaseze. in mod paradoxal, incasarile din taxe si impozite, veniturile fiscale, sunt la niveluri minime – doar 25% din PIB. Asta in conditiile in care am avut trei ani cu cresteri economice record pentru Europa, iar Fiscul nu a tinut pasul. Apropo, in Europa colectarea e de 40% din PIB in medie”.
