Avertismentul lansat de Organizatia Natiunilor Unite (ONU) este mai clar ca oricand: daca omenirea amana actiunile imediate si radicale necesare pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), catastrofa climatica nu va mai putea fi evitata, relateaza AFP.
Pentru a pastra speranta privind limitarea incalzirii globale la 1,5 grade Celsius, obiectivul ideal convenit prin Acordul de la Paris, emisiile de gaze cu efect de sera ar trebui reduse cu 7,6% pe an, in fiecare an, de anul viitor pana in 2030, conform raportului anual al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Ceea ce inseamna o reducere de 55% intre 2018 si 2030. in cazul oricarei intarzieri dupa 2020, ”obiectivul de 1,5 grade Celsius ar deveni rapid de neatins”, scrie Agerpres.
In ceea ce priveste limitarea incalzirii globale la +2 grade Celsius, emisiile ar trebui reduse cu 2,7% pe an, din 2020 pana in 2030.
Aceste emisii, generate in special de utilizarea combustibililor fosili, au crescut cu 1,5% pe an in ultimii zece ani si nu exista ”niciun semn de incetinire”, a subliniat UNEP notand noul record de 55,3 gigatone de CO2 in 2018.
Lumea este deja cu aproximativ 1 grad Celsius mai calda in comparatie cu era preindustriala, fenomen ce antreneaza o inmultire a dezastrelor climatice. Iar cu fiecare jumatate de grad in plus impactul schimbarilor climatice va fi mai grav.
Conform UNEP, daca emisiile vor continua in ritmul actual, planeta s-ar putea incalzi cu intre 3,4 si 3,9 grade Celsius pana la sfarsitul secolului. si chiar daca statele semnatare ale Acordului de la Paris isi respecta angajamentele, mercurul din termometre va creste cu 3,2 grade Celsius.
ONU sustine insa ca este inca posibil ca incalzirea globala sa fie limitata sub +2 grade Celsius si chiar sub +1,5 grade Celsius. Pentru aceasta, semnatarii Acordului de la Paris trebuie sa-si multiplice cu 3 ambitiile pentru atingerea primului obiectiv si cu 5 pentru cel de-al doilea. Iar aceste angajamente trebuie sa fie urmate de o actiune imediata.
„Zece ani de procrastinare climatica ne-au adus acolo unde suntem”, a declarat pentru AFP Inger Andersen, director UNEP.
Aceasta constatare ”sumbra” transmite un mesaj clar cu cateva zile inainte de reuniunea asupra climei a ONU COP25, care va avea loc la Madrid la inceputul lunii decembrie. ”Daca nu luam masuri urgente acum (…), vom rata obiectivul de +1,5 grade Celsius”, a insistat Andersen.
Acordul de la Paris prevede o revizuire a angajamentelor statelor pentru COP26 de la Glasgow, la sfarsitul anului 2020, insa pana in prezent doar 68 de tari s-au angajat sa faca acest lucru, niciuna nefiind membra G20, noteaza AFP.
Unele dintre acestea, care reprezinta 78% din totalul de emisii la nivel global, sunt de asemenea aratate cu degetul de UNEP. in cazul in care China, UE sau India si-ar respecta angajamentele actuale privind reducerea emisiilor de CO2, cel putin sapte membri, inclusiv Statele Unite sau Japonia, nu ar face-o.
ONU lanseaza cateva planuri de actiune pentru ca tarile G20 sa isi aduca contributia la lupta impotriva schimbarilor climatice: interzicerea infiintarii unor noi centrale electrice pe carbune in China, dezvoltarea masiva a unei retele de transport public in India sau introducerea masinilor noi cu emisii zero pana in 2030 in Statele Unite.
Aceste schimbari radicale ale economiei nu pot fi realizate fara o schimbare profunda ”a valorilor, normelor si culturii consumatorilor”, subliniaza raportul. O tranzitie la scara larga care va intampina, fara indoiala, ”obstacole si provocari economice, politice si tehnice” si care va trebui sa fie insotita de masuri sociale pentru ”a evita excluderea si rezistenta la schimbare”.
De asemenea, eforturile vor implica investitii masive. De exemplu, intr-un scenariu de +1,5 grade Celsius, UNEP evoca in sectorul energetic investitii de 1.600 – 3.800 miliarde de dolari pe an intre 2020 si 2050.
Iar daca aceste costuri financiare sau sociale ale acestei tranzitii pot parea faraonice, tergiversarea va fi si mai grava – ”fiecare an de intarziere incepand din 2020 va necesita reduceri mai rapide ale emisiilor, ceea ce va deveni din ce in ce mai costisitor, improbabil si dificil” , a insistat UNEP.
Dovada: daca omenirea ar fi inceput sa actioneze serios din anul 2010 emisiile ar fi trebuit reduse cu doar 0,7% pe an pentru +2 grade Celsius si cu 3,3% pe an pentru +1,5 grade Celsius.
insa pentru John Ferguson, analist la Economist Intelligence Unit, probabil ca este deja prea tarziu din cauza decalajelor dintre promisiunile statelor si ceea ce se intampla in realitate. ”Acest decalaj explica pesimismul meu asupra faptului ca nu putem limita incalzirea la +1,5 grade Celsius”, a declarat el.
ONU a avertizat luni ca principalele gaze cu efect de sera care determina incalzirea globala au atins noi recorduri in anul 2018, nefiind observat ”niciun semn de incetinire”. ”Nu exista niciun semn de incetinire, si cu atat mai putin de diminuare, a concentratiei de gaze cu efect de sera din atmosfera, in ciuda tuturor angajamentelor asumate in temeiul Acordului de la Paris privind clima”, a subliniat secretarul general al Organizatiei Meteorologice Mondiale (OMM), Petteri Taalas, cu ocazia publicarii buletinului anual privind concentratiile de gaze cu efect de sera.
Acest raport nu ia in calcul cantitatile de gaze cu efect de sera eliberate in atmosfera, ci pe cele care se mentin, avand in vedere ca oceanele absorb aproximativ un sfert din emisiile totale, la fel ca si biosfera, care include padurile.
Potrivit oamenilor de stiinta, dioxidul de carbon (CO2), care este asociat cu activitatile umane si constituie principalul gaz cu efect de sera care persista in atmosfera, a inregistrat un nou record al concentratiilor in 2018, cu 407,8 parti pe milion (ppm), respectiv cu 147% peste nivelul preindustrial din 1750.
ingrijorarea OMM este cu atat mai mare cu cat cresterea anuala a concentratiei de CO2, care persista timp de secole in atmosfera si chiar mai mult in oceane, a fost superioara ratei medii de crestere in ultimii 10 ani. Conform observatiilor cercetatorilor, concentratiile de metan (CH4), al doilea cel mai important dintre gazele cu efect de sera persistente si protoxidul de azot (N2O), au crescut, de asemenea, mai mult decat media anuala din ultimul deceniu.
