Atentie, romani! Vom fi monitorizati de un sistem de recunoasterea faciala! Politia a demarat procedura de achizitie!

Camerele de monitorizare video (CCTV), webcam-urile, telefoane mobile, retele de socializare, camere ATM din Romania vor fi monitorizate de un sistem de recunoastere faciala.

Loading...

Inspectoratul General al Politiei Romane a publicat de curand, in SICAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice), un anunt privind achizitionarea unei „Solutii informatice pentru recunoastere faciala + training”, in valoare de 4.779.008 lei.

Scopul proiectului il reprezinta operationalizarea sistemului de identificare si recunoastere faciala NBIS (National Biometric Identification System) si interconectarea acestuia cu autoritatile de aplicare a legii din Uniunea Europeana.

Prin implementarea acestei tehnologii, Politia Romana urmareste sa creasca gradul de combatere si elucidare a cazurilor asociate furtului de identitate, a documentelor pierdute sau furate, identificarea suspectilor care comit sau intentioneaza sa comita fapte de natura penala (terorism, infractiuni cu violenta, etc.).

Poate ca, avand in vedere incarcatura emotionala cauzata de o serie de evenimente tragice care au determinat slabirea increderii romanilor in eficienta Politiei Nationale, opinia publica ar inclina spre sustinerea unui astfel de proiect, insa controversele asociate acestor sisteme ne obliga sa fim cel putin rezervati daca nu chiar ingrijorati, asa ca am rasfoit documentatia cautand indicii care sa ne demonteze ingrijorarile, fara succes insa.
Recunoasterea faciala este plutoniul inteligentei artificiale

Intentia IGPR-ului de a achizitiona un asemenea sistem ne-a amintit de un articol semnat de Luke STARK (Cercetator Postdoctoral la Microsoft Research Montreal) si publicat de Association of Computing Machinery (ACM), intitulat „Facial recognition is the plutonium of AI”, descriind astfel toxicitatea folosirii sisteme care se bazeaza pe inteligenta artificiala.

STARK sustine ca sistemele de recunoastere faciala sunt periculoase, rasiale si au putine utilizari legitime. Prin urmare, astfel de sisteme au nevoie de reglementare si control strict precum deseurile nucleare.

Comparatia poate parea putin exagerata insa am mentionat acest articol pentru a sublinia inca din start existenta controverselor la nivel international care planeaza asupra utilizarii acestei tehnologii si a riscurilor asociate acesteia.
Toti locuitorii Romaniei vor putea fi monitorizati prin utilizarea sistemului de recunoasterea faciala

Conform documentatiei licitatie, NBIS va oferi functionalitati de cautare/verificare/comparare a imaginilor faciale digitale din bazele de date existente, asociindu-le cu cele provenite din diferite surse cum ar fi CCTV (adica sisteme de monitorizare video), webcam, telefoane mobile, retele de socializare, camere ATM, operatiuni in urma carora va fi posibila recunoasterea persoanelor.

Solutia de recunoastere faciala va trebui sa poata executa cautari dupa o imagine „in litigiu” intr-o baza de date de pana la 2.000.000 de inregistrari, in maxim 5 secunde. Adica o baza de date care va putea cuprinde mai mult de 10% din toata populatia Romaniei.

Poate ne grabim cu concluziile insa interpretarea noastra referitor la sursele imaginilor asociate ar fi ca Politia Romana va avea acces la sistemele de monitorizare video, camerele video ale laptop-urilor, ale telefoanelor mobile ale bancomatelor dar si a retelelor de socializare. Este oare Politia Romana pregatita sa gestioneze eficient si in limitele legale un asemenea sistem, respectand totodata drepturile si libertatile persoanelor?

Sa ne imaginam ca in Piata Victoriei are loc un protest. Politia va putea accesa inregistrarile foto-video realizate de Jandarmerie, inregistrarile CCTV, imaginile postate pe Facebook etc., iar prin utilizarea software-ului de identificare faciala vor putea fi identificati toti participantii, facand astfel posibila sanctionarea lor. Sanctionarea celor care se fac vinovati de comiterea unei infractiuni ar putea fi justificata, dar ce garantii avem ca aceasta tehnologie nu va fi utilizata pentru a amenda toti participantii in incercarea de a-i descuraja sa mai participe la astfel de evenimente. Situatia in care s-a trezit barbatului surdo-mut, amendat de Jandarmerie pentru ca a „scandat lozinci” este cel mai bun exemplu.

Citeste mai mult pe dpo-net.ro