Tudorel Toader a ajuns la momentul spovedaniei pe Facebook. Fostul ministru al Justitiei arata pe pagina personala de Facebook de ce a fost dat jos din fruntea ministerului de Justitie.

Loading...

Tudorel Toader face inventarul greselilor PSD referitoare la Justitie.

„1. Emiterea OUG nr.13 din ianuarie 2017, cu toate consecintele acesteia;

  1. Adoptarea Legii privind recursul compensatoriu. Legea a fost initiata in 2016, in procedura parlamentara MJ a emis aviz negativ, iar in controlul de constitutionalitate a sustinut neconstitutionalitatea acesteia;
  2. Refuzul de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala, in acord cu deciziile de neconstitutionalitate pronuntate in controlul a posteriori, precum si pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsa, respectiv, a Directivei privind consolidarea prezumtiei de nevinovatie;
  3. infiintarea Comisiei speciale comune a Camerei deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei. Comisia speciala s-a interpus intre Guvern si Parlament denaturând procesul legislativ, sens in care oferim doar trei exemple:
    in iulie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, initiat de catre MJ, pentru modificare Codului penal, in acord cu deciziile CCR, precum si pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsa. Proiectul de lege a fost preluat de catre Comisia speciala, pe care l-a modificat in mod substantial, adaugând numeroase solutii legislative declarate neconstitutionale. Pe cale de consecinta, desi au trecut doi ani, Codul penal nu a fost inca modificat in acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind confiscarea extinsa nu a fost inca transpusa in legislatia nationala.
    in noiembrie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, initiat de catre MJ, pentru modificare Codului de procedura penala, in acord cu deciziile CCR, precum si pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumtiei de nevinovatie, initiativa legislativa care a fost transmisa Parlamentului pentru legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de catre Comisia speciala, pe care l-a modificat in mod substantial, adaugând numeroase solutii legislative declarate neconstitutionale. Pe cale de consecinta, desi au trecut aproape doi ani, Codul de procedura penala nu a fost inca modificat in acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind consolidarea prezumtiei de nevinovatie nu a fost transpusa in legislatia nationala.
    Pe data de 25 octombrie 2018, Comisia speciala si-a insusit proiectul de lege pentru modificarea legilor justitiei, aflat in lucru la MJ. Respectivul proiect a fost transformat in trei proiecte de lege, aparând ca fiind elaborate la initiativa unui numar de 11 parlamentari, a schimbat continutul proiectului initial, le-a adoptat in procedura „accelerata”, fapt ce a generat multiplele controverse. Cu titlu exemplificativ, initiativa infiintarii Sectiei speciale de investigare a infractiunilor din justitiei, a apartinut Comisiei speciale;
  4. Insistentele formulate pentru promovarea OUG referitoare la amnistie si gratiere, in detrimentul proiectului de lege având acelasi obiect de reglementare, proiect inaintat catre parlament in ianuarie 2017. Trecând dincolo de competente si normele de tehnica legislativa, se dorea un act de clementa cu putine exceptii si fara limite de pedeapsa !
  5. Insistentele formulate pentru promovarea OUG referitoare la modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, in acord cu unele dintre solutiile cuprinse in proiectele de lege pentru modificarea respectivelor Coduri, proiecte elaborate in „alte centre de reflectie”. Motivele „neavizarii”/in mod corect neinsusirii/ celor doua proiecte de OUG”:
  • lipsa urgentei adoptarii unei OUG, in sensul prevederilor din Constitutie si a jurisprudentei CCR. Necesitatea indeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocata drept urgenta pentru adoptarea unei OUG;
  • nu constituite urgenta nici vointa adoptarii unor solutii legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescriptie a raspunderii penale; reducerea fractiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea conditionata; dezincriminarea sau modificarea unor infractiuni etc.;
  • falsitatea motivelor invocate – incercarea de a se crea o perceptie eronata. Legiuitorul sau Guvernul, dupa caz, trebuie ca in termen de 45 de zile sa modifice legea, in acord cu deciziile de neconstitutionalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunta cu privire la o lege in vigoare, in controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunta cu privire la un proiect de lege, in controlul a priori, nu exista obligatia pozitiva ca in termen de 45 de zile sa fie modificata lege, in sensul transpunerii solutiilor legislative declarate ca fiind constitutionale. in aceasta ipoteza, legiuitorul poate sa renunte la finalizare respectivului proiect de lege, insa, in ipoteza continuarii legiferarii, trebuie sa tina cont de respectivele decizii si de considerentele acestora;
  • lipsa vointei de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala, in acord cu obligatiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstitutionalitate pronuntate in ultimii ani, in sensul celor doua proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte initiate de catre MJ;
  • potrivit jurisprudentei CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat in dezbateri parlamentare/ facem referire, cu titlu exemplificativ, la decizia de neconstitutionalitate a OUG prin care era preluat, in forma modificata, proiectul Legii educatiei nationale ! Nu am crezut si nu cred in afirmatiile potrivit carora, solicitându-se modificare Cp si a Cpp prin OUG, in locul procedurii parlamentare normale, s-a incercat evitarea testarii majoritatii parlamentare, evitarea controlului de constitutionalitate, sau a unui eventual transfer de responsabilitate !

Dintre motivele revocarii de la MJ, cu titlu exemplificativ:

  1. refuzul de promovare a OUG privind amnistia si gratierea;
  2. refuzul de promovare a OUG pentru modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, in conditiile descrise mai sus;
  3. refuzul de avizare favorabila a proiectului de act normativ privind infiintarea Fondului Suveran;
  4. „refuzul ” de avizare a unor proiecte de acte normative, mai inainte ca acestea sa fi ajuns la MJ !”, scrie Tudorel Toader.